Carnetele de muncă neridicate
Zeci de mii de români se confruntă cu dificultăți majore în procesul de pensionare din cauza lipsei carnetelor de muncă, documente esențiale pentru dovedirea vechimii în muncă realizate înainte de anul 2001, când s-a trecut la evidența digitală. Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), situația este critică pentru cei ale căror carnete au fost pierdute, distruse sau nu au fost ridicate de la foștii angajatori sau Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM). "Fără carnetul de muncă, persoanele aflate la vârsta de pensionare nu-și pot depune dosarul pentru pensie", a declarat un oficial al CNPP.
Mii de români au încă vechile carnete de muncă păstrate la ITM-uri. În multe județe, aceste documente nu au fost ridicate niciodată după trecerea la registrul electronic de evidență a salariaților (REVISAL). La nivel național, zeci de mii de carnete de muncă așteaptă încă să fie ridicate, titularul trebuind să facă demersuri pentru preluarea lor. Această situație generează un impact semnificativ asupra pensionarilor, care riscă să primească pensii mult mai mici din cauza lipsurilor administrative.
Printre județele cu cele mai multe carnete neridicate se numără: ITM Bacău, cu peste 14.000 de carnete de muncă neridicate, ITM Ilfov cu peste 5.000, ITM Caraș-Severin cu aproape 8.000, ITM București (peste 30.000 de carnete încă nepreluate, potrivit ultimelor informații publice), ITM Argeș (peste 13.000 de carnete neridicate). Situații similare sunt înregistrate și la ITM Prahova, ITM Constanța, ITM Iași și ITM Hunedoara, dar și în alte județe ale țării.
Chiar dacă după 2011 evidența activității profesionale este realizată electronic, carnetul de muncă rămâne important în mai multe situații. Acesta poate fi ridicat de titularul documentului sau de o persoană împuternicită prin procură notarială ori de moștenitori, în cazul în care titularul este decedat. Documentele necesare pentru ridicarea carnetului de muncă sunt esențiale, având în vedere că până la finele anului 2010, acestea asigurau principala modalitate de a face dovada vechimii în muncă.
Potrivit Codului muncii, "vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă". Această procedură legală poate fi complicată și de lungă durată, ceea ce adaugă un stres suplimentar pentru cei care așteaptă să se pensioneze.
Deși evidența muncii este acum digitalizată, zeci de mii de carnete de muncă stau încă neridicate la ITM din mai multe județe din țară. În 2026, situația se arată neașteptată. În județe precum Bacău, Caraș-Severin, Ilfov sau Argeș, zeci de mii de carnete de muncă nu au fost ridicate de titulari, conform datelor publice.
În București, ITM deține peste 30.000 de astfel de documente, iar în Bacău numărul depășește 14.000. De asemenea, un număr de 13.000 de carnete de muncă zac în sertarele ITM Argeș. Problema persistă și în alte județe, printre care Caraș-Severin cu aproape 8.000 de cărți de muncă sau Ilfov cu peste 5.000 de carnete de muncă. Această situație poate duce la consecințe grave pentru românii aflați la vârsta pensionării, care riscă să aibă pensii mai mici sau chiar imposibilitatea de a depune dosarul de pensionare.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că sistemul de pensii din România nu va intra în colaps, iar veniturile pensionarilor români vor crește începând cu 1 ianuarie 2027. El a explicat că această creștere va fi posibilă prin majorarea punctului de pensie și eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, măsuri care vor intra în vigoare la aceeași dată. Aceste modificări legislative sunt menite să îmbunătățească situația financiară a pensionarilor, dar nu rezolvă problema documentelor neridicate, care continuă să afecteze zeci de mii de români.
Recuperarea cărților de muncă este crucială pentru cei care doresc să evite complicațiile juridice sau întârzierile în procesul de pensionare. Fără acest document, vechimea în muncă a românilor trebuie reconstituită prin instanță, o procedură complexă care poate dura mult timp și care poate genera neplăceri suplimentare pentru cei care se află deja într-o situație vulnerabilă.
Este imperativ ca autoritățile să ia măsuri rapide pentru a facilita ridicarea acestor carnete și a preveni o criză în sistemul de pensii din România.