Reacții oficiale la escaladare
Kremlinul a respins, luni, posibilitatea ca grupul BRICS, din care fac parte state precum Rusia și China, să acorde sprijin militar Teheranului în conflictul cu Statele Unite și Israel. „Apartenenţa la BRICS nu implică obligaţia de a oferi asistenţă reciprocă în timpul unei agresiuni militare”, a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit biroului APA din Moscova.
Dmitri Peskov a declarat că Moscova urmărește evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, izbucnit sâmbătă, după ce Statele Unite și Israel au lansat atacuri asupra Iranului. „Rusia și-a exprimat dezamăgirea față de faptul că, în ciuda rapoartelor privind progresul negocierilor dintre SUA și Iran, situația a escaladat în mod evident până la nivelul unei agresiuni”, a afirmat Peskov.
El a adăugat că Rusia continuă să mențină contactul cu liderii țărilor afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, inclusiv cu statele din Golf. Peskov a subliniat că, în prezent, nu există contacte cu țările BRICS în ceea ce privește Iranul și a menționat că apartenența la organizație nu implică obligații de asistență reciprocă în caz de agresiune. „Apartenenţa la BRICS nu implică obligaţia de a oferi asistenţă reciprocă în timpul unei agresiuni militare”, a spus Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că președintele Vladimir Putin va purta astăzi o conversație telefonică cu privire la situația din Iran.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său chinez, Wang Yi, au condamnat duminică atacurile masive lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. „Astfel de acte de agresiune încalcă grav dreptul internațional şi principiile fundamentale ale Cartei Naţiunilor Unite şi destabilizează situaţia în întreaga regiune”, ar fi afirmat cei doi miniștri de externe în timpul unei convorbiri telefonice.
De asemenea, Serghei Lavrov şi Wang Yi au criticat politicile „destinate să răstoarne autorităţile alese în mod legitim ale unor state suverane”.
Preţurile carburanţilor cheie au crescut luni, pe măsură ce pieţele s-au deschis, după ce conflictul din Iran a escaladat în weekend, majorarea preţurilor futures pentru motorină depăşind avansul cotaţiilor ţiţeiului, în condiţiile în care livrările din Orientul Mijlociu sunt în derivă, informează site-ul oilprice.com preluat de Agerpres.
Motorina se confruntă cu cel mai acut risc în privinţa livrărilor de combustibil pe termen scurt, conform estimărilor Kpler. Ca urmare a perturbării livrărilor din Orientul Mijlociu, în urma închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, preţurile combustibililor au crescut luni dimineaţa cu peste 10%.
La Intercontinental Exchange Inc (ICE) preţurile futures pentru motorină au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, înregistrând la deschidere un avans de 17%, depăşind majorarea de 13% a cotaţiei barilului de petrol Brent, care a depăşit în Asia 80 de dolari, luni dimineaţa.
Pe termen scurt, motorina se confruntă cu cea mai acută presiune fizică, din câteva motive, susţine analistul Amena Bakr de la Kpler. Acestea includ faptul că motorina este principalul combustibil în sectorul logisticii militare, aprovizionarea este concentrată regional, şi este produsul petrolier cel mai greu de înlocuit rapid cu o sursă alternativă de aprovizionare.
Impactul imediat al conflictului asupra motorinei va fi extrem de ridicat, crede Kpler, iar dificultăţile se vor extinde săptămâna aceasta. Alternativele limitate pe termen scurt fac riscul aprovizionării cu motorină chiar mai acut decât riscurile pentru ţiţei, combustibili pentru aviaţie şi gaze naturale lichefiate (GNL).
Ţiţeiul şi combustibilii pentru aviaţie se confruntă cu un impact ridicat iminent, dar motorina – din cauza lipsei de alternative suficiente de aprovizionare – ar urma să se confrunte cu un impact „extrem de ridicat” iminent, conform Kpler, deşi motorina are cea mai redusă pondere din livrările care trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Un total de 10,3% din comerţul global pe cale maritimă de motorină tranzitează Strâmtoarea Ormuz, precum şi 19,4% din combustibilii pentru aviaţie şi 16% din comerţul pe mare de benzină şi păcură, arată analizele Kpler.
„Orice închidere semnificativă – sau chiar o închidere susţinută de facto determinată de retragerea asigurării – va declanşa simultan şocuri de aprovizionare la multiple tipuri de materii prime”, susţine analistul Amena Bakr de la Kpler.