Criză istorică în energie
Escaladarea bruscă a conflictului din Orientul Mijlociu, declanșată de loviturile comune americano-israeliene asupra Iranului și de riposta Teheranului, a aruncat piețele internaționale de energie într-o stare de incertitudine profundă, conform unei analize publicate de Reuters. În contextul în care cea mai importantă regiune producătoare de petrol din lume este acum scena unor confruntări militare deschise, specialiștii avertizează că amploarea perturbărilor va fi dictată, în principal, de durata ostilităților. Pentru moment însă, simpla amenințare și haosul creat sunt suficiente pentru a afecta sever fluxurile de țiței dintr-o zonă care asigură aproximativ 20% din necesarul global. Investitorii se pregătesc deja pentru o deschidere explozivă a piețelor, programată luni dimineața. Cotațiile țițeiului de tip Brent au urcat constant în ultimele săptămâni, atingând pragul de 70 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din august 2025, pe măsură ce temerile legate de un război deschis s-au accentuat. Sâmbătă, forțele Statelor Unite și Israelului au efectuat lovituri asupra unor ținte din Iran vizând înalți lideri ai regimului, o acțiune pe care președintele Donald Trump a descris-o ca fiind necesară pentru eliminarea unei amenințări la adresa securității americane și pentru a oferi iranienilor ocazia de a-și răsturna conducătorii. Deși, în mod surprinzător, infrastructura petrolieră și de gaze nu a fost confirmată ca fiind avariată în urma atacurilor de represalii iraniene, temerile legate de securitatea rutelor maritime esențiale au paralizat deja o parte a comerțului. Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, două dintre cele mai mari state exportatoare de petrol. Totodată, Qatar, al doilea exportator mondial de gaze naturale lichefiate, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate asupra teritoriului său. Detonații au fost auzite și în Bahrain, dar și în apropierea Insulei Kharg din Iran, terminalul prin care trec în mod normal aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării.
Reacția piețelor a fost rapidă și amplă. Investitorii se tem că tensiunile militare s-ar putea extinde în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial – a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi în aprovizionarea cu petrol. Cotația Brent, reperul internațional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, potrivit Financial Times. De asemenea, contractele futures pentru petrolul american – acordurile de cumpărare cu livrare la o dată viitoare – au crescut cu 9%, depășind 72 de dolari pe baril. De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a împins prețul și mai sus.
În paralel, contractele futures de pe Wall Street (acorduri prin care investitorii pariază pe evoluția indicilor înainte de deschiderea efectivă a bursei) indică o deschidere în scădere a piețelor americane. Indicele S&P 500, care urmărește evoluția celor mai mari 500 de companii listate în SUA, era în scădere cu aproximativ 1% în tranzacțiile din Asia, iar Nasdaq 100, dominat de marile companii din tehnologie, pierdea peste 1%. În schimb, aurul a crescut, investitorii orientându-se către active considerate mai sigure în perioade de incertitudine.
Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat incertitudinile. El a declarat că atacurile asupra Iranului – care au vizat peste 1.000 de ținte și au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei și a unor comandanți militari de rang înalt – vor continua. Economiștii avertizează că, dacă petrolul trece de 100 de dolari pe baril și se menține la acel nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflație, combinația periculoasă dintre inflație ridicată, încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului.
Evercore ISI, un important grup de analiză financiară din SUA, atrage atenția că o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz va genera nu doar creșteri de prețuri, ci și probleme în disponibilitatea livrărilor. În plus, o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar avea un impact semnificativ asupra Europei. Citi, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, avertizează că, spre deosebire de alte crize care au trecut repede, actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate, iar conflictul din Iran se va prelungi.
Piețele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaționist. Conflictul militar se traduce imediat în scumpiri la energie, presiune pe burse și o revenire a activelor de refugiu.
Dacă tensiunile se adâncesc, efectele s-ar putea resimți rapid și în economie, inclusiv la pompă și în facturile la energie.