Tensiuni în Orientul Mijlociu
Cotația țițeiului Brent cu livrare în luna aprilie a crescut cu 14% la deschiderea burselor asiatice, ajungând la 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel începând din ianuarie 2025. De asemenea, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o creștere semnificativă, conform rapoartelor transmise de Reuters și Agerpres. Această creștere bruscă a prețurilor survine în urma atacurilor coordonate ale Israelului și Statelor Unite asupra Iranului, care au dus la moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Răspunsul Iranului a inclus contraatacuri și restricții asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru comerțul global cu energie. Potrivit specialiștilor, aproximativ o cincime din transporturile zilnice de petrol din lume trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar orice perturbare a acestei rute poate avea un impact semnificativ asupra prețurilor energiei și asupra piețelor globale. Jorge Leon, șeful departamentului de analiză geopolitică de la Rystad Energy, a declarat: 'Dacă nu apar rapid semnale de dezescaladare, ne așteptăm la o reevaluare semnificativă a prețurilor petrolului.'
Creșterea prețurilor petrolului ar putea reaprinde presiunile inflaționiste la nivel global, afectând atât întreprinderile, cât și consumatorii, ceea ce ar putea reduce cererea. În acest context, opt țări din grupul OPEC+ au decis duminică să majoreze producția zilnică de petrol pentru a limita creșterile excesive ale prețurilor. Totuși, această producție trebuie să iasă din Orientul Mijlociu prin intermediul tancurilor petroliere, ceea ce adaugă un alt strat de complexitate situației actuale.
Pe de altă parte, prețurile globale ale petrolului au depășit pragul de 80 de dolari pe baril, pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din apropierea Strâmtorii Hormuz. Tensiunile din Orientul Mijlociu alimentează temerile privind blocarea transportului energetic. Conform datelor, cel puțin trei nave au fost atacate în apropierea strâmtorii, ceea ce a dus la o creștere a prețului petrolului cu peste 10% la începutul săptămânii. În acest context, petrolul Brent se tranzacționa la 78,72 dolari pe baril, în timp ce petrolul american urca la aproximativ 72,20 dolari. Saul Kavonic, șeful departamentului de cercetare în domeniul energiei la MST Marquee, a declarat: 'Piața nu este cuprinsă de panică. Este mai clar că, până în prezent, infrastructura de transport și producție a petrolului nu a fost o țintă principală pentru niciuna dintre părți.'
Cu toate acestea, analiștii avertizează că, în cazul în care tensiunile se vor prelungi, prețul petrolului ar putea depăși pragul de 100 de dolari pe baril. Edmund King, președintele AA, a subliniat că perturbările din regiune ar putea duce la scumpiri ale carburanților la nivel global. 'Tulburările și bombardamentele din Orientul Mijlociu vor fi cu siguranță un catalizator pentru perturbarea distribuției petrolului la nivel global, ceea ce va duce inevitabil la creșteri de prețuri. Amploarea și durata creșterilor prețurilor la pompă depind de cât timp va dura conflictul', a spus el.
În plus, Garda Revoluționară Islamică din Iran a anunțat că trei petroliere din Marea Britanie și SUA au fost 'lovite de rachete și ard', o afirmație care nu a fost confirmată oficial de Londra sau Washington. UKMTO a raportat 'mai multe incidente de securitate' în Golful Arabiei și Golful Oman și a recomandat navelor să 'transiteze cu prudență'. Potrivit platformei Kpler, cel puțin 150 de petroliere au rămas ancorate în apele Golfului, evitând Strâmtoarea Hormuz. Homayoun Falakshahi de la Kpler a declarat: 'Din cauza amenințărilor Iranului, strâmtoarea este efectiv închisă. Navele au luat măsuri de precauție pentru a nu intra, deoarece riscurile sunt prea mari și costurile asigurărilor au crescut vertiginos.'
Conflictul regional continuă să se intensifice, cu noi atacuri aeriene între Iran și Israel și lovituri raportate în mai multe state din Orientul Mijlociu, alimentând temerile privind o criză energetică globală de amploare.
În acest context, este esențial ca actorii internaționali să se angajeze în dialog și să caute soluții pașnice, pentru a evita o escaladare care ar putea avea efecte devastatoare asupra piețelor energetice și economiilor globale.