Decizia primarilor PNL
Comunele Fibiș și Mașloc din județul Timiș au anunțat oficial intenția de a fuziona, decizie salutată de președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Pe pagina sa de Facebook, Simonis a declarat că această fuziune este un exemplu de reformă administrativă necesară în România. "Astăzi, în plenul Consiliului Județean Timiș, primarii celor două localități – Ionel Lupu (Mașloc) și Gheorghe Carcea (Fibiș) – au anunțat intenția de a se uni. Această fuziune nu este doar simbolică, ci un demers administrativ concret, menită să optimizeze resursele și să faciliteze accesul la fonduri europene", a afirmat el.
Simonis a explicat că procesul de unificare va include consultarea populației prin referendum și a subliniat că decizia vine în urma stimulentului financiar oferit de CJ Timiș, care poate ajunge între 10 și 20 de milioane de lei. "Este un stimulent pe care îl vom susține exclusiv din bugetul CJ Timiș, iar eu consider că Guvernul României ar trebui să îl dubleze, dacă ne dorim rezultate la nivel național", a declarat Simonis.
Conform președintelui CJ Timiș, fuziunea celor două comune poate genera economii substanțiale. "Un singur primar, un singur viceprimar, un singur Consiliu Local și eliminarea dublării unor posturi din aparatul administrativ. Depășirea pragului de 2.000 de locuitori înseamnă acces mai ușor la finanțări europene și la programe care, altfel, rămân inaccesibile comunelor foarte mici", a adăugat Simonis.
Acesta a subliniat că Fibiș și Mașloc pot deveni un model de succes pentru alte comune din România. "Este un proces lung și anevoios. În toamna acestui an, când vor fi organizate referendumurile, va trebui să mergem în cele două comune și să explicăm oamenilor avantajele acestei unificări", a spus el.
Criticii acestei inițiative susțin că fuziunea ar putea duce la pierderea identității locale și că deciziile importante ar putea fi luate de la distanță, fără o înțelegere adecvată a nevoilor fiecărei comunități. Cu toate acestea, Simonis consideră că este esențial să se adapteze structurile administrative pentru a face față provocărilor actuale.
În comparație cu alte țări europene, unde fuziunile administrative între comune au dus la optimizarea resurselor și îmbunătățirea serviciilor publice, România se află într-un proces de reformă necesar. În 2022, conform datelor Eurostat, România avea una dintre cele mai fragmentate structuri administrative din Uniunea Europeană.
Simonis a concluzionat că acest model poate marca începutul unei reforme administrative ample în România, susținând că succesul acestei inițiative depinde de aplicarea coerentă la nivel național: "Prin urmare, vorbim despre un model de succes care poate deveni începutul unei reforme administrative ample în România, cu condiția ca aceasta să fie aplicată la scară largă și susținută coerent la nivel național de către guvern."