Posibile atacuri americane
Președintele Donald Trump a transmis vineri, 27 februarie 2026, că „nu este mulțumit” de conținutul negocierilor în curs cu Iranul. Acesta a precizat că negocierile vor continua și vineri. „Nu sunt mulțumit față de faptul că (iranienii) nu vor să ne dea ceea ce trebuie să avem, nu sunt mulțumit. Vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat unor jurnaliști președintele american, scrie News.ro. Negocierile între Statele Unite și Iran continuă „azi (vineri)”, a anunțat el. Donald Trump a declarat că nu a luat nicio „decizie finală” privind posibile atacuri americane în Iran. Înainte de a pleca de la Casa Albă spre Texas, Trump a spus jurnaliștilor că nu dorește recurgerea la forță, dar a adăugat că „uneori este necesar”. „Iranul nu poate avea arma nucleară”, a subliniat el, din nou, în faţa junaliştilor. El a dat asigurări că vrea să „încheie un acord cu Iranul”.
Donald Trump face aceste declarații la o zi după o a treia rundă de negocieri indirecte, la Geneva, mediate de Oman, stat care a menținut o politică de neutralitate și și-a asumat rolul de mediator atât în Peninsula Arabică, cât și la nivel mai larg în Orientul Mijlociu. Dacă discuțiile vor eșua, persistă incertitudini privind o posibilă intervenție militară a SUA împotriva Iranului și momentul în care aceasta ar putea avea loc. Rămân, de asemenea, întrebări legate de impactul asupra regiunii, în condițiile în care Iranul a avertizat că va riposta și ar putea chiar să atace Israelul.
Între timp, Trump a trimis în Orientul Mijlociu două portavioane, inclusiv USS Gerald Ford, cel mai mare portavion din lume, care urmează să sosească în largul Israelului, după ce a plecat joi din Creta, în Grecia. În acest context, Ambasada Statelor Unite la Ierusalim le-a transmis angajaților că pot părăsi Israelul imediat, pe fondul speculațiilor privind un posibil atac al SUA asupra Iranului.
„Negocierile active și serioase au fost din nou subminate”, afirmă oficialii din Oman, care vineri erau convinși că negocierile dintre SUA și Iran sunt aproape de un rezultat pozitiv, potrivit unui interviu acordat CBS. Badr Albusaidi, ministrul de externe al Omanului, omul care media negocierile dintre Statele Unite și Iran înainte de atacuri, a criticat decizia lui Trump de a escalada conflictul. „Sunt consternat. Negocierile active și serioase au fost din nou subminate. Acest lucru nu servește nici intereselor Statelor Unite, nici cauzei păcii mondiale”, a scris Albusaidi pe X. „Și mă rog pentru nevinovații care vor suferi. Îndemn Statele Unite să nu se lase antrenate și mai mult în acest conflict. Acesta nu este războiul vostru”, a adăugat oficialul din Oman.
Al Jazeera a scris sâmbătă că singura țară din Consiliul de Cooperare al Golfului pe care Iranul nu a atacat-o până în prezent este Oman. De ani de zile, Omanul a servit drept punte de legătură între Iran și alte state din regiune și din afara acesteia. Cu doar câteva ore înainte ca Statele Unite și Israelul să lanseze atacuri asupra Iranului, ministrul de externe al Omanului anunțase un progres important în negocierile dintre SUA și Iran. „Un acord de pace este la îndemână dacă permitem diplomației spațiul de care are nevoie pentru a ajunge acolo”, a declarat vineri Badr Albusaidi, într-un interviu acordat CBS, adăugând că principalele obstacole în calea unui acord au fost depășite.
„Dacă obiectivul final este de a ne asigura că Iranul nu va putea avea niciodată o bombă nucleară, cred că am rezolvat această problemă prin aceste negocieri, ajungând la un acord foarte important, care nu a mai fost atins până acum”, a spus el. „Cea mai importantă realizare, cred eu, este acordul că Iranul nu va avea niciodată materialul nuclear necesar pentru a crea o bombă”, a spus el. Albusaidi a spus că Iranul a acceptat să nu stocheze materiale nucleare în exces care ar putea fi folosite pentru construirea unei bombe, o concesie care, potrivit lui, depășește limitele impuse de acordul nuclear din 2015 negociat în timpul administrației Obama.
„Este un aspect care a fost foarte puțin mediatizat și vreau să clarific acest lucru din perspectiva unui mediator”, a spus el. „Nu va exista nicio acumulare, nicio stocare și va exista o verificare completă de către (agenția nucleară a ONU), AIEA”, a adăugat el. Comentariile oficialului din Oman au venit la câteva ore după ce președintele Donald Trump a declarat reporterilor că „nu este mulțumit” de discuții, spunând că Iranul „nu este dispus să ne ofere ceea ce trebuie să avem”. Donald Trump a insistat vineri nu vrea nicio îmbogățire a uraniului pe teritoriul iranian. „Eu spun zero îmbogățire”, a afirmat el. „Nu 20%, nu 30%. Ei vor mereu 20%, 30%… Spun că e pentru uz civil, pentru scopuri civile. Eu cred că nu e deloc civil”, a adăugat Trump.
Întrebat de un reporter cât de aproape este de a lua o decizie privind lansarea unui atac militar, Trump a răspuns: „Aș prefera să nu vă spun”. Ultima rundă de negocieri SUA-Iran a avut loc joi la Geneva. Propunerile Iranului nu au fost făcute publice, dar observatorii au spus că o variantă discutată era crearea unui consorțiu regional pentru îmbogățirea uraniului, o idee care a fost abordată în negocierile anterioare, precum și idei despre destinația stocului de aproximativ 400 kg de uraniu puternic îmbogățit al Iranului. În schimb, Iranul voia ridicarea sancțiunilor care i-au paralizat economia. Deși discuțiile au vizat în special programul nuclear al Iranului, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că refuzul Iranului de a discuta despre programul său de rachete balistice este o „problemă majoră” care va trebui abordată în cele din urmă, deoarece rachetele sunt „concepute exclusiv pentru a lovi America” și reprezintă o amenințare la adresa stabilității regionale.
„Dacă nu se pot face progrese nici măcar în ceea ce privește programul nuclear, va fi dificil să se facă progrese și în ceea ce privește rachetele balistice”, a declarat Rubio reporterilor la Saint Kitts, miercuri seara.
Iranul a respins deja discutarea limitelor programului său de rachete balistice și încetarea sprijinului acordat grupurilor aliate din regiune – o alianță pe care Teheranul o numește „Axa Rezistenței” și care include Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban, milițiile din Irak și Houthi din Yemen.