Tensiuni în Orientul Mijlociu
Statele Unite și Iranul reiau joi, 26 februarie 2026, negocierile privind programul nuclear al Teheranului la Geneva, într-un context de tensiune maximă, marcat de desfășurări militare masive ale Washingtonului în Orientul Mijlociu. Potrivit Reuters, președintele american Donald Trump a declarat că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară, accentuând presiunea asupra Teheranului în cadrul acestor discuții. "Negocierile sunt esențiale pentru a evita o escaladare militară", a declarat un oficial american implicat în proces.
Cele două țări au reluat negocierile după un blocaj de lungă durată, în încercarea de a depăși divergențele privind programul nuclear iranian, care este perceput de Washington și aliații săi ca având ca scop dezvoltarea de arme nucleare. Iranul, pe de altă parte, neagă aceste acuzații, insistând că activitățile sale nucleare sunt dedicate exclusiv scopurilor pașnice. La discuții participă trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele președintelui Trump, Jared Kushner, care vor dialoga indirect cu ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, sub medierea ministrului de externe al Omanului, Badr Albusaidi.
Președintele Trump a subliniat, în discursul său privind Starea Națiunii, că preferă o soluție diplomatică, dar nu va ezita să recurgă la opțiuni militare dacă este necesar. Vicepreședintele JD Vance a susținut această poziție, afirmând că "Iranul nu poate avea o armă nucleară", ceea ce subliniază gravitatea situației. Această retorică a fost alimentată de desfășurarea militară masivă a Statelor Unite în Orientul Mijlociu, considerată cea mai extinsă de la invazia Irakului din 2003.
În contextul acestor negocieri, pe 19 februarie, Trump a avertizat că Iranul trebuie să ajungă la un acord în termen de 10-15 zile, altfel „se vor întâmpla lucruri foarte rele”. Această amenințare vine pe fondul unei recentelor escaladări a tensiunilor, Iranul având deja reacții dure la atacurile anterioare asupra instalațiilor sale nucleare, în care SUA și Israel au fost implicate.
Pe lângă discuțiile asupra programului nuclear, secretarul de stat american Marco Rubio a menționat că refuzul Iranului de a discuta despre rachetele balistice reprezintă o problemă majoră. Aceste rachete sunt considerate o amenințare directă pentru Statele Unite. "Dacă nu se poate înregistra niciun progres în ceea ce privește programul nuclear, va fi dificil să se înregistreze progrese și în ceea ce privește rachetele balistice", a declarat Rubio, punând accent pe complexitatea negocierilor.
În același timp, Araqchi a declarat că Iranul urmărește un acord "echitabil și rapid", dar nu va renunța la dreptul său de a dezvolta tehnologie nucleară în scopuri pașnice. "Un acord este la îndemână, dar numai dacă diplomația primește prioritate", a spus el, subliniind angajamentul Teheranului de a-și apăra interesele naționale.
Pe fondul negocierilor, prețurile petrolului au înregistrat ușoare creșteri, investitorii încercând să evalueze impactul potențial al unui conflict militar asupra aprovizionării globale. De asemenea, Arabia Saudită își ajustează producția și exporturile de petrol în pregătirea pentru eventuale perturbări ale pieței, reflectând îngrijorările legate de stabilitatea regională.
De asemenea, este important de menționat că liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, se confruntă cu provocări interne economice și sociale, ceea ce poate influența abordarea Teheranului în negociere. Situația economică precară a fost agravată de sancțiunile internaționale și protestele interne, iar aceste aspecte vor juca un rol crucial în desfășurarea discuțiilor.
Pe scurt, negocierile de la Geneva reprezintă o oportunitate esențială pentru ambele părți de a evita o escaladare militară și de a ajunge la un acord care să asigure stabilitatea în regiune.
Totuși, divergențele persistente și tensiunile geopolitice complică procesul, iar viitorul acestui dialog rămâne incert.