Statistici Eurostat 2024
Conform datelor publicate vineri, 27 februarie 2026, de Eurostat, Luxemburg și România sunt singurele țări din Uniunea Europeană care au înregistrat mai mulți imigranți din alte state membre UE decât din afara Uniunii. În 2024, proporția de imigranți din alte state membre UE a fost de 85,5% în Luxemburg și de 56% în România. Această informație subliniază o tendință distinctă de atragere a populației din interiorul Uniunii, în contrast cu majoritatea statelor membre care au un flux predominant de imigranți din afara UE. "Aceste date arată că România și Luxemburg se află într-o poziție unică în cadrul UE, având un mix de imigranți care reflectă integrarea regională", a declarat un expert în migrație de la Institutul Național de Statistică (INS).
În 2024, aproximativ 4,2 milioane de persoane au migrat în Uniunea Europeană din țări terțe, conform Eurostat. Această cifră nu include solicitanții de azil și refugiații din Ucraina care beneficiază de protecție temporară. Din acest total, 1,5 milioane de persoane s-au mutat între țările UE. Rata medie de imigrație din țările terțe a fost de 9,2 imigranți la 1.000 de locuitori în Uniune, ceea ce reflectă dinamica complexă a migrației în Europa.
Analizând datele pe țări, Malta a înregistrat cea mai mare rată de imigrație, cu 60 de imigranți la 1.000 de locuitori, urmată de Cipru cu 42 și Luxemburg cu 38. România se află pe locul 10 la acest capitol, cu aproximativ 15 imigranți la 1.000 de locuitori. La polul opus, Slovacia a raportat cea mai mică rată de imigrare, cu un imigrant la 1.000 de locuitori, urmată de Franța (6) și Italia, Letonia, Bulgaria și Polonia (toate cu câte 8 imigranți la 1.000 de locuitori).
Această situație evidențiază diferențele semnificative între fluxurile migratorii interne și cele externe. În timp ce Luxemburg și România continuă să atragă imigranți din alte state membre, țările precum Cehia, Italia și Spania au raportat cele mai mari proporții de imigranți din afara Uniunii. În Cehia, 87% dintre imigranți provin din state terțe, în Italia proporția este de 86,2%, iar în Spania de 84,5%. Aceste date sugerează o diversitate a nevoilor și oportunităților de muncă în diferitele regiuni ale Uniunii Europene.
Experții în migrație subliniază că aceste tendințe pot avea implicații semnificative asupra politicilor de integrare și a strategiilor de dezvoltare regională. "Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste fluxuri migratorii cu politici adaptate, care să sublinieze importanța diversității și a incluziunii sociale", a adăugat un sociolog de la Universitatea din București.
În concluzie, datele Eurostat din 2024 indică o dinamică complexă a migrației în Uniunea Europeană, cu România și Luxemburg în prim-planul migrației interne.
Este crucial ca aceste statistici să fie luate în considerare în formularea politicilor viitoare, pentru a sprijini integrarea și a răspunde provocărilor demografice cu care se confruntă UE.