Transparență și profesionalism
Propune modificări reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Constituțională a României a admis recent legea pensiilor magistraților, provocând reacții în rândul partidelor politice. În acest context, pe 26 februarie 2026, Uniunea Salvați România (USR) a inițiat un proiect de lege pentru a modifica procesul de numire a judecătorilor CCR, având ca scop creșterea transparenței și profesionalismului în desemnarea acestora. Deputatul Alin Stoica a declarat: "Pentru a crește transparența desemnării judecătorilor la Curtea Constituțională și pentru a exista garanția că persoanele numite îndeplinesc criteriile specificate de Constituție, USR a depus un proiect de lege prin care sunt stabilite reguli clare pentru desfășurarea procedurii în Parlament."
Proiectul, inițiat de parlamentarii Alin Stoica, Oana Murariu, Simona Spătaru și Alexandru Dimitriu, prevede ca cei șase judecători numiți de Parlament să fie audiați de Comisia Juridică și în plenul Camerei Deputaților și al Senatului, iar întregul proces să fie transmis public. Alin Stoica a subliniat că "acest lucru trebuie să înceteze și primul pas este proiectul nostru".
USR propune ca audierile să fie publice și să fie transmise prin mijloace de comunicare în masă, pentru a permite cetățenilor să observe procesul de selecție. Candidaturile vor trebui depuse cu cel puțin 30 de zile înainte de data audierii. Oana Murariu, membră în Comisia juridică a Camerei Deputaților, a afirmat: "Așteptarea firească a românilor este ca numirile judecătorilor CCR să corespundă celor mai înalte standarde de transparență și profesionalism."
Proiectul USR mai stabilește că fiecare candidat va depune, cu cel puțin 20 de zile înainte de data audierii, CV-ul și documentele care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție. Aceste reglementări vizează, printre altele, dovedirea pregătirii juridice superioare prin diploma de licență în domeniul Drept sau Științe juridice, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată.
În plus, USR își propune să definească clar și criteriile pentru evaluarea înaltei competențe profesionale. Aceasta va fi apreciată de membrii Comisiei juridice în funcție de profilul profesional și reputația de specialist ale candidatului, inclusiv titluri și premii obținute. De asemenea, vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică va trebui dovedită prin documente oficiale.
Publicarea listei candidaților și a documentelor depuse va trebui să aibă loc pe paginile de internet ale Camerei Deputaților și Senatului în termen de 24 de ore de la depunerea acestora. USR subliniază importanța protecției datelor personale în acest proces.
O altă propunere majoră este ca la audierile din Comisia Juridică să participe și să adreseze întrebări candidaților cel puțin trei invitați recunoscuți în domeniul Dreptului constituțional, care nu au avut apartenență politică în ultimii 10 ani. Acești invitați ar putea aduce o perspectivă independentă asupra competenței candidaților.
Comisia juridică va acorda fiecărui candidat un punctaj, însoțit de motivarea aferentă, iar acest raport va fi înaintat plenului Camerei Deputaților și Senatului. USR consideră că aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura o selecție riguroasă și transparentă a judecătorilor CCR, contribuind astfel la credibilitatea instituției.
Pe de altă parte, criticii acestor propuneri subliniază că procesul de numire a judecătorilor CCR este deja reglementat prin lege și că modificările propuse de USR ar putea introduce birocrație suplimentară. Este necesar un echilibru între transparență și eficiență în procesul de numire a judecătorilor.
În concluzie, inițiativa USR de a reforma procesul de numire a judecătorilor CCR vine într-un context în care transparența și profesionalismul sunt esențiale pentru menținerea încrederii publicului în sistemul judiciar. Următorii pași vor include dezbateri în Parlament asupra propunerilor și posibila adoptare a modificărilor legislative.
Aceste măsuri ar putea avea un impact semnificativ asupra funcționării Curții Constituționale și asupra percepției publicului privind integritatea acesteia.