Reforma administrativă contestată
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a solicitat premierului Ilie Bolojan și ministrului Dezvoltării, Attila Cseke, să retragă de pe ordinea de zi proiectul de ordonanță de urgență privind reforma administrației, adoptat marți, 24 februarie 2026. Sindicaliștii avertizează că actul normativ, în forma actuală, ar fi „vulnerabil constituțional” și ar putea afecta stabilitatea funcției publice. "În forma actuală, apreciem că proiectul este vulnerabil constituțional, atât prin absența unei situații extraordinare reale, cât și prin riscul de a afecta stabilitatea funcției publice și predictibilitatea normelor", a declarat Dr. Noni-Emil Iordache, președintele sindicatului. Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, reprezentanții angajaților susțin că proiectul include modificări profunde ce vizează funcția publică, drepturi fundamentale și securitatea juridică. Aceștia consideră că nu există temei pentru adoptarea documentului în regim de urgență, cerând o dezbatere parlamentară.
Sindicaliștii invocă jurisprudența Curții Constituționale a României, care stipulează că o ordonanță de urgență poate fi adoptată doar în situații extraordinare care nu suportă amânare. Aceștia subliniază că amploarea măsurilor propuse — cu impact asupra a zeci de mii de raporturi de muncă și de serviciu — impune o dezbatere parlamentară, nu o procedură accelerată. Potrivit scrisorii, modificările structurale aduse Codului administrativ prin OUG ar genera incertitudine și ar permite schimbarea rapidă a regulilor carierei în administrație fără garanții suficiente pentru stabilitatea funcționarilor publici.
Un aspect criticat este noul sistem de evaluare a bugetarilor, care permite aprecierea unor „atitudini” și „competențe manifestate” fără criterii clare. Sindicatul avertizează că aceste formulări pot deschide calea abuzurilor. „Evaluarea riscă să devină un mecanism de restructurare mascată, nu un instrument real de creștere a performanței”, a declarat un reprezentant al angajaților. Ei mai afirmă că, în contextul reducerii cheltuielilor de personal, noile reguli ar putea fi utilizate pentru eliminarea salariaților, nu pentru eficientizarea activității.
Scrisoarea include și critici la adresa unor măsuri fiscale și sociale. Sindicatul consideră „abuzivă” condiționarea restituirii permisului de conducere de plata obligațiilor fiscale locale, argumentând că aceasta afectează dreptul la muncă. De asemenea, este contestată posibilitatea executării silite a indemnizației persoanelor cu handicap și a venitului minim de incluziune pentru recuperarea taxelor locale, măsura fiind considerată dăunătoare pentru caracterul social al statului. Publicarea informațiilor fiscale ale persoanelor fizice în Monitorul Oficial Local este văzută ca o potențială încălcare a dreptului la viață privată.
Sindicatul solicită Guvernului să nu adopte proiectul în ședința din 24 februarie 2026, în forma actuală, să-l retrimită pentru analiză tehnico-juridică și constituțională, și să inițieze consultări reale cu partenerii sociali. Reprezentanții angajaților cer separarea măsurilor fiscale de cele care vizează funcția publică și utilizarea procedurii parlamentare pentru modificările structurale ale Codului administrativ.
„Nu contestăm necesitatea reformei, ci graba, lipsa de claritate și riscul ca o reformă necesară să fie compromisă printr-o adoptare pripită”, se concluzionează în scrisoare, conform Gândul.