BERD anunță vești proaste
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere prognoza de creştere a economiei româneşti pentru 2026, stabilind-o la 1,2%, comparativ cu 1,6% cât a estimat în septembrie 2025. Această revizuire a fost publicată joi, 26 februarie 2026, în raportul său semestrial "Regional Economic Prospects". Potrivit BERD, "cererea externă slabă reprezintă o sursă importantă de risc pentru evoluţia negativă a economiei româneşti".
Creşterea economică din 2026, deşi revizuită în scădere, este susţinută de un vârf anticipat al absorbţiei fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare şi rezilienţă) şi de o îmbunătăţire a balanţei comerciale. De asemenea, estimarea preliminară pentru 2025 indică un avans modest de 0,9% al PIB-ului României, similar cu cel prognozat anterior.
Raportul subliniază că, în 2025, "creşterea economică a rămas redusă, estimată la 0,9%", iar o intensificare a investiţiilor din fonduri europene a compensat parţial slăbiciunea consumului privat. Această slabă performanţă economică a fost influenţată de o scădere de 5% a salariilor reale în al doilea semestru al anului, ceea ce a dus la o încredere scăzută în rândul companiilor.
În ceea ce priveşte deficitul fiscal, se estimează că acesta s-a atenuat de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 8% din PIB în 2025, cu o proiecţie de reducere la 6,2% din PIB în 2026. Această îmbunătăţire este parţial compensată de creşterea TVA-ului şi a preţurilor la energie, care au dus la o rată anuală a inflaţiei de 9,7% la finalul anului 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Banca Naţională a României (BNR) a decis să menţină rata dobânzii restrictivă, în încercarea de a combate presiunile inflaţioniste persistente, conform analizei BERD. Un expert economic, Cristian Păun, de la Universitatea din Bucureşti, a declarat: "Atunci când corupția este generalizată și taxele sunt ridicate, nu putem aștepta o creștere economică sănătoasă".
Criticii politicii economice actuale sugerează că măsurile fiscale drastice și corupția endemică afectează negativ încrederea investitorilor. "România este un stat capturat de interese obscure care afectează economia", a adăugat Păun. În contrast, un alt economist, Andrei Rădulescu, de la Banca Transilvania, afirmă că fondurile europene ar putea oferi un impuls necesar pentru redresare, dacă vor fi gestionate eficient.
În concluzie, revizuirea negativă a prognozei de creştere economică de către BERD reflectă provocările cu care se confruntă România, iar următorii ani vor fi cruciali pentru stabilizarea economiei.
Cu toate acestea, absorbţia eficientă a fondurilor europene ar putea contribui la o redresare viabilă, dar rămâne de văzut cum va reacţiona guvernul la aceste provocări.