Sarea și infrastructura afectată
Primăria bucurești reprezintă subiectul principal al acestui articol. Primăria Capitalei a declarat, miercuri, 24 februarie 2026, că „miile de tone de sare” folosite de operatorii de salubritate pentru deszăpezirea străzilor în această iarnă au erodat asfaltul, care avea deja probleme. Într-o postare pe Facebook, municipalitatea a subliniat că „în iarna aceasta, am avut zăpadă în reprize, astfel că operatorii de salubritate, cu care primăriile de sector au încheiat contracte pentru deszăpezire, au aruncat cu mii și mii de tone de sare. În neștire! Care au erodat asfaltul și așa cu probleme. Din cauza subfinanțării PMB, ani la rând nu s-au putut face investiții serioase, doar cârpeli! Plus că a apărut des fenomenul de îngheț-dezgheț”.
Municipalitatea a explicat că multe gropi s-au format în jurul gurilor de canal sau pe traseele rețelelor de utilități, unde firmele edilitare sunt obligate să intervină. Potrivit Primăriei, din cele 5.340 de străzi din oraș, doar 880 sunt administrate direct de aceasta, restul de 4.460 fiind în responsabilitatea primăriilor de sector. În acest context, Primăria Sectorului 2 a alocat 2 milioane de lei către Administrația Străzilor (ASB) pentru a interveni și a repara străzile, chiar dacă acestea nu sunt administrate de ea.
„Primăria Sectorului 2 a dat către ASB două milioane de lei, ca să intervină și să repare pe străzile pe care le administrăm. Pe lângă cele 5,35 milioane lei pe care le cheltuie, tot din bugetul propriu, ca să le astupe pe cele pe care le are în administrare. Asta înseamnă să lucrezi în echipă #PentruBucurești!” se arată în comunicatul municipalității.
Într-un raport recent, ASB a lansat un program amplu de reparații pe străzile pe care le administrează, precizând că, în zilele de luni, marți și în prima parte a zilei de astăzi, au plombat 100 de gropi și au intervenit pe anumite suprafețe cu probleme semnificative.
Criticii din rândul locuitorilor și specialiștilor în infrastructură au subliniat că, fără o strategie de întreținere pe termen lung, aceste intervenții sunt doar soluții temporare care nu vor rezolva problema gropilor pe termen lung. „Sunt necesare investiții consistente și o planificare riguroasă pentru a evita deteriorarea continuă a infrastructurii”, a afirmat expertul în urbanism, Dr. Mihai Păun, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu.
De asemenea, comparativ cu alte capitale europene, Bucureștiul se confruntă cu un deficit semnificativ în ceea ce privește întreținerea drumurilor. Potrivit unui raport Eurostat din 2022, România alocă doar 0,5% din PIB pentru infrastructură, cu mult sub media UE de 2,5%.
Pe de altă parte, primarii de sector au declarat că lipsa de fonduri și birocrația sunt principalele obstacole în realizarea lucrărilor de asfaltare și întreținere a străzilor. „Fără un buget adecvat, nu putem face față provocărilor pe care le întâmpinăm în fiecare iarnă”, a comentat primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.
În concluzie, problema gropilor din București este un subiect complex, ce necesită o abordare colaborativă între Primăria Capitalei și primăriile de sector, precum și o revizuire a strategiilor de finanțare și planificare a infrastructurii.
Următorii pași includ continuarea programului de reparații și găsirea de soluții sustenabile pentru a preveni deteriorarea suplimentară a drumurilor din capitală.