Perspective economice pentru 2026
Ministrul finanțelor: reprezintă subiectul principal al acestui articol. După un an 2025 marcat de recesiune tehnică, Guvernul mizează pe un pachet de măsuri de relansare care să readucă România pe creștere economică în 2026. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, estimează o revenire vizibilă începând cu a doua jumătate a acestui an, susținută de temperarea inflației și de o disciplină bugetară riguroasă. „Eu cred că greul a trecut și că din trimestrul al treilea o să vedem semne bune, pe care le așteptăm în primul rând prin scăderea inflației, care va intra pe o pantă descendentă începând cu luna iulie, august. Și în al doilea rând, vom vedea o activitate economică mai bună. Va fi determinată de nivelul scăzut al dobânzilor, cu condiția, bineînțeles, să păstrăm aceeași direcție, aceeași disciplină bugetară, să fim foarte atenți cum drămuim banii”, a declarat Alexandru Nazare la stirileprotv.ro.
O surpriză majoră în execuția bugetară de la începutul anului 2026 este transformarea deficitului masiv de anul trecut într-un excedent, chiar dacă moderat. Această situație a permis statului să reducă presiunea împrumuturilor în prima lună a anului, un semnal pozitiv pentru piețele financiare. „În luna ianuarie 2025, aveam un deficit de 11 miliarde. În luna ianuarie 2026 avem un excedent de 800 de milioane, deci nu mai avem deficit. În ianuarie avem excedent, ceea ce ne-a permis să nu ne mai împrumutăm. (...) E adevărat, e un excedent moderat. El vine și din faptul că au fost făcute foarte multe plăți pe finalul anului trecut, dar este important ca semnal și se va vedea momentul când publicăm execuția, că totuși sunt venituri consistente, venituri inclusiv la TVA consistente, iar această execuție arată că suntem pe drumul corect”, a explicat ministrul.
Deși semnalele timpurii sunt încurajatoare, testul real de consolidare fiscală va fi adoptarea noului buget. Planul Executivului este o reducere ambițioasă a deficitului de la 7,6% (în 2025) la 6,2% din PIB în acest an. Ministrul a avertizat însă că România plătește sume colosale pentru datoriile acumulate în trecut. „Planul este să reducem deficitul spre 6,2% din PIB, deci cu 1,4% din PIB mai mult decât anul trecut. Cu cât reducem deficitul mai mult, cu atât ne împrumutăm mai bine. Anul trecut am plătit pentru împrumuturi aproape 50 de miliarde de lei. În 2026 vom avea cel mai probabil o sumă care se apropie de 60 de miliarde, plăți pentru stocul de datorie publică acumulat, nu în acest an, ci de-a lungul timpului. Deci, nu e vorba de împrumuturi din 2026, e vorba că plătim dobânzi pentru împrumuturi efectuate în trecut și cu cât dobânda e mai mică, cu atât risipim mai puțini bani”, a concluzionat Alexandru Nazare.
Pe lângă predictibilitatea economică, experții din domeniu subliniază importanța stabilității politice pentru atingerea acestor obiective. Analistul economic, Ionuț Dumitru, de la Raiffeisen Bank, a declarat: „Stabilitatea politică este esențială pentru a atrage investiții străine și pentru a asigura un mediu propice dezvoltării economice”. În contrast, criticii avertizează că măsurile anunțate ar putea să nu fie suficiente în contextul unei economii globale fragile.
În concluzie, deși România se îndreaptă spre o posibilă revenire economică, provocările rămân semnificative. Viitorul buget și modul în care va fi gestionat deficitul vor fi cruciale pentru stabilizarea economiei pe termen lung.
Ministrul Nazare a subliniat necesitatea de a menține o disciplină fiscală riguroasă pentru a evita capcanele din trecut și a asigura o creștere durabilă.