Finanțare prin obligațiuni
România a început să se împrumute de pe piețele externe pentru a susține un deficit bugetar estimat între 6% și 6,4% din PIB, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat la finalul lunii ianuarie 2026. Ministerul Finanțelor a anunțat că se vor emite obligațiuni denominate în euro cu scadență în 2033 și 2044, precum și obligațiuni în dolari cu scadență în 2036. "Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea fiscală a țării în contextul actual", a declarat un oficial al Ministerului Finanțelor.
Obligațiunile în euro pe șapte ani sunt cotate la 250 de puncte de bază peste rata de referință (mid-swap), iar cele pe zece ani la 325 de puncte de bază, în timp ce obligațiunile în dolari cu scadența în 2036 sunt cotate la 210 puncte de bază peste obligațiunile cu aceeași maturitate emise de Trezoreria SUA. Aceste informații sunt confirmate de datele Bloomberg, preluate de agenția Agerpres.
Planul anual de finanțare previzionat pentru 2026 este de aproximativ 265-275 miliarde lei, care va acoperi atât deficitul bugetar, cât și refinanțarea datoriei publice scadente. Din acest total, se estimează că aproximativ 160-170 miliarde lei vor fi contractate de pe piața internă, iar 21 miliarde euro de pe piața externă. Potrivit Ministerului Finanțelor, volumul estimat pe piața externă va fi asigurat prin emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 10 miliarde euro.
În plus, în cursul anului 2026, vor ajunge la maturitate euroobligațiuni în valoare de aproximativ 3,25 miliarde euro. Acestea vor include 750 milioane euro care vor expira pe 26 februarie, 1,56 miliarde euro pe 27 septembrie și 940 milioane euro pe 8 decembrie 2026. Aceste scadențe vor influența semnificativ strategia de împrumuturi a țării.
Guvernul României a adoptat marți seara ordonanțele de urgență privind reforma administrației publice și relansarea economică, măsuri esențiale pentru stabilizarea economiei, conform declarațiilor oficialilor. Această reformă este văzută ca un pas necesar pentru a atrage investitori și a îmbunătăți condițiile economice. Experții în domeniu, precum economistul Ionuț Dumitru de la Raiffeisen Bank, consideră că aceste măsuri pot avea un impact pozitiv pe termen lung asupra economiei românești.
Pe de altă parte, există și voci critice care susțin că împrumuturile externe pot aduce riscuri suplimentare pentru economia națională. Analistul economic Mircea Coșea avertizează că o dependență prea mare de finanțările externe poate submina suveranitatea economică a României. "Este esențial să găsim un echilibru între atragerea fondurilor externe și promovarea dezvoltării interne", a afirmat el.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări similare, dar are și oportunități unice, datorită fondurilor europene disponibile prin PNRR. Aceasta ar putea fi o sursă de finanțare care să ajute la reducerea datoriei publice și la sprijinirea investițiilor.
În concluzie, împrumuturile externe ale României subliniază o strategie de gestionare a deficitului bugetar, dar este crucial ca aceste măsuri să fie însoțite de reforme structurale și de o transparență mai mare în gestionarea fondurilor.
Următoarele luni vor fi decisive pentru a evalua impactul acestor decizii asupra economiei naționale și asupra stabilității fiscale a țării.