Inflația de 8,5% în ianuarie
România continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel aproape dublu față de următoarea țară din clasament. Conform datelor publicate de Eurostat pe 25 februarie 2026, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2% în ianuarie 2026, însă România rămâne statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație record de 8,5%. "Situația economică din România necesită măsuri urgente pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor", a declarat economistul Ionuț Dumitru, expert în politici economice la Raiffeisen Bank.
Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Franța, 0,4%, Danemarca, 0,6%, Finlanda și Italia, ambele cu 1,0%. În contrast, România a raportat o inflație de 8,5%, urmată de Slovacia cu 4,3% și Estonia cu 3,8%. Comparativ cu decembrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 23 de state membre, inclusiv România, unde a fost o scădere ușoară de la 8,6% la 8,5%. Sursa: Eurostat.
La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a fost de 1,7% în ianuarie 2026, o scădere față de 2% în decembrie 2025. Datele Eurostat arată că cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,45 puncte procentuale), urmate de produsele alimentare, alcool și tutun (+0,51 pp) și bunuri industriale neenergetice (+0,09 pp). Totuși, energia a avut un impact negativ asupra inflației, reducând-o cu 0,39 pp.
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat și el datele privind inflația, indicând o rată anuală de aproximativ 9,6% în ianuarie 2026, comparativ cu 9,69% în decembrie. Această diferență de cifre se datorează metodologiilor diferite folosite de Eurostat și INS. Rata de 8,5% de la Eurostat este calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), în timp ce INS folosește indicele prețurilor de consum (IPC).
Diferențele metodologice sunt semnificative, având în vedere că INS acordă o pondere mai mare alimentelor și serviciilor în coșul de consum. Potrivit INS, serviciile s-au scumpit cu 11,59% în ianuarie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar produsele alimentare cu 7,86%. Aceasta arată o tendință de creștere semnificativă a prețurilor în sectoare esențiale pentru gospodării.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, estimând o rată de 3,9%, față de 3,7% anunțată anterior. În declarațiile sale, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că rata anuală a inflației ar putea coborî la 2,7% până la sfârșitul anului 2027. Aceste estimări vin într-un context economic în care inflația de bază (core inflation) a scăzut la 2,2% în zona euro, un indicator urmărit atent de Banca Centrală Europeană (BCE).
Criticii măsurilor economice actuale susțin că politicile fiscale și monetare trebuie să fie mai proactive pentru a combate inflația crescută din România. "Este esențial ca guvernul să implementeze măsuri eficiente pentru a reduce povara inflației asupra cetățenilor", a afirmat profesorul de economie Mihai Săftoiu de la Universitatea din București. În contrast, unii economiști sugerează că o stabilizare a economiei ar putea necesita timp, având în vedere impactul crizei energetice și al creșterii prețurilor la materii prime.
În concluzie, România continuă să se confrunte cu provocări economice severe, cu o inflație care rămâne mult peste media europeană. Măsurile luate de autorități vor fi cruciale în următoarele luni, iar monitorizarea atentă a evoluțiilor economice va fi esențială pentru a asigura o stabilitate pe termen lung.
Următoarele raportări de date economice vor oferi indicii importante despre direcția în care se îndreaptă politica economică a țării și impactul acesteia asupra vieții cetățenilor.