Reduceri masive în administrație
Guvernul condus de Nicolae Bolojan a adoptat pe 24 februarie 2026, prin Ordonanță de Urgență, un ambițios pachet de reformă administrativă menit să restructureze semnificativ administrația publică din România. Conform comunicatului oficial al Ministerului Dezvoltării, această reformă prevede o reducere a numărului total de posturi cu aproximativ 45.600, ceea ce va conduce la economii estimate de 1,6 miliarde lei în 2026 și 3 miliarde lei în 2027. "Obiectivul nostru este să eficientizăm cheltuielile publice și să diminuăm birocrația", a declarat Bolojan în cadrul conferinței de presă de după adoptarea ordonanței.
Reforma include măsuri concrete pentru reducerea aparatului bugetar. De exemplu, se preconizează o reducere de 25% în ceea ce privește posturile din cadrul instituțiilor prefectului, iar norma de personal pentru poliția locală va fi revizuită, trecând de la 1/1.000 la 1/1.200. Aceste măsuri sunt parte a unei strategii mai ample de eficientizare fiscală, care include și diminuarea indemnizației pentru doctorat de la 500 lei brut lunar.
Vasile Marica, președintele Sindicatului SED-LEX, a criticat aceste măsuri, afirmând că reforma nu urmărește cu adevărat o eficientizare, ci dimpotrivă, va duce la o creștere a numărului de funcții de conducere. "Dacă se revine la o lege care crește numărul de șefi, care au salarii considerabil mai mari, ce am câștigat?", a declarat Marica pentru DC News. Acesta a adăugat că, în loc să se reducă birocrația, se va crea o nouă clasă de funcționari cu salarii mari fără o justificare evidentă a eficienței acestora.
Conform Ordonanței, evaluarea funcționarilor publici va fi îmbunătățită prin introducerea unor cadre de competență și indicatori de performanță, care vor reprezenta cel puțin 50% din nota de evaluare. Aceste măsuri sunt menite să asigure o mai bună responsabilitate în rândul funcționarilor publici și să elimine posturile nejustificate din administrație.
De asemenea, se preconizează o reorganizare a cabinetele demnitarilor, reducând numărul consilierilor pentru cabinetul premierului de la 9 la 5, iar pentru viceprim-miniștri, de la 6 la 5. Aceste măsuri sunt parte a unei strategii de reducere a cheltuielilor administrative, care include și reducerea personalului de la autoritățile locale.
Criticii reformelor, inclusiv Vasile Marica, subliniază faptul că, deși există intenția de a reduce numărul posturilor, structura birocratică ar putea rămâne similară, cu o concentrare mai mare de putere în rândul funcționarilor de conducere. "O reformă adevărată nu înseamnă doar reducerea posturilor, ci și o redirecționare a resurselor către funcționarii care pot aduce un impact pozitiv asupra comunității", a spus Marica.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări similare în privința eficienței administrației publice. De exemplu, în Polonia, o reformă similară a dus la o reducere semnificativă a birocrației, dar a fost însoțită de o reformă a sistemului de evaluare a performanței.
În concluzie, reforma administrativă adoptată de Guvernul Bolojan reprezintă un pas important în direcția eficientizării cheltuielilor publice în România. Cu toate acestea, este esențial ca implementarea să fie monitorizată cu atenție pentru a se asigura că aceste măsuri nu vor duce la o creștere a numărului de funcții de conducere fără o justificare solidă. În săptămânile următoare, Ministerul Dezvoltării va trebui să prezinte un plan detaliat de implementare a acestor măsuri, iar societatea civilă și sindicatele vor urmări cu interes modul în care reformele vor afecta administrația publică.
Această reformă administrativă va avea implicații semnificative asupra modului în care administrația publică din România funcționează și va necesita o evaluare atentă a impactului asupra funcționarilor și comunităților locale.