Avertismentul MAI despre fraude
Mai multe pagini oficiale ale unor site-uri cunoscute de știri din România sunt clonate și sunt folosite pentru a fi prezentate „oportunități extraordinare” de investiții prin care cetățenii să câștige zeci sau sute de mii de lei ca pensie, cu o investiție minimă de 1.300 de lei. În realitate, aceste „investiții” reprezintă doar o tentativă de fraudă. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), escrocii folosesc și recenzii false ale unor persoane care spun că au participat la respectivele proiecte și care recomandă investiția. „Este fals, este doar o tentativă de înșelăciune! Cei care au de gând să depună acea sumă de 1.300 de lei trebuie să știe că nu vor mai primi niciun leu înapoi! Nu furnizați date personale și nu virați sume de bani în conturi necunoscute!”, este avertismentul MAI.
Printre persoanele publice ale căror imagini au fost folosite se numără și analistul economic Iancu Guda. El a explicat, pe rețelele de socializare, că în mediul online circulă o știre care îi atribuie în mod fals recomandări privind investiții într-o anumită platformă. Guda a declarat că a semnalat problema autorităților și a subliniat gravitatea situației. „ATENȚIE. CIRCULĂ UN FALS ȘI O MINCIUNĂ GROSOLANĂ, cu tentativa de FRAUDĂ & FURTUL BANILOR. Identitatea mea a fost furată și folosită într-un context care NU a existat. Circulă în social media acest FAKE, cu un dialog fals care nu a avut loc niciodată în realitate: eu aș fi în conflict cu CEO-ul BT într-un dialog live la Digi24 (nu mai sunt acolo de peste 20 luni) și aș recomanda o platformă de investiții cu 'randamente fabuloase' (nici nu are rost să-i dau numele). Eu niciodată nu am recomandat așa ceva… Foarte probabil este o platformă prin care se fură banii oamenilor creduli. Am alertat autoritățile să verifice. ATENȚIE MAXIMĂ”, a spus Iancu Guda, într-o postare pe Facebook.
Astfel de tentative de fraudă se regăsesc în mediul online din ce în ce mai des. În ultimele săptămâni, atât imaginea Băncii Naționale a României (BNR) cât și a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, au fost utilizate în acest gen de încercări. Conform unui raport al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) din 2025, numărul plângerilor legate de fraude online a crescut cu 30% față de anul precedent. Aceasta subliniază necesitatea unei educații financiare mai bune în rândul populației, precum și a unor măsuri mai stricte din partea autorităților.
Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2024 a arătat că aproximativ 55% dintre români nu au cunoștințe suficiente despre investițiile financiare, ceea ce îi face vulnerabili la astfel de escrocherii. În plus, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat anul trecut o serie de măsuri pentru a proteja consumatorii împotriva fraudelor, dar implementarea acestora este în continuare o provocare. Criticii susțin că autoritățile nu reacționează suficient de rapid în fața acestor amenințări, iar măsurile existente nu sunt de ajuns pentru a descuraja infractorii.
În acest context, este esențial ca cetățenii să fie informați și să se familiarizeze cu modalitățile prin care pot recunoaște o tentativă de fraudă. Experții recomandă să fie verificate întotdeauna sursele și să se evite investițiile care promit randamente foarte mari într-un timp scurt. De asemenea, este important ca persoanele să raporteze astfel de tentative de înșelăciune autorităților competente. Aceasta nu doar că va ajuta la prevenirea altor victime, dar va contribui și la consolidarea încrederii în sistemul financiar.
În concluzie, problema escrocheriilor online este una complexă, ce necesită o colaborare strânsă între autorități, instituții financiare și cetățeni. Este crucial ca fiecare să își cunoască drepturile și să acționeze responsabil în mediul online.
Așadar, următorii pași implică atât educația continuă a populației în domeniul financiar, cât și o reacție promptă și eficientă din partea autorităților pentru a combate aceste practici frauduloase.