Tensiuni politice în Ungaria
Orban blochează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Miniștrii de externe ai statelor europene s-au întâlnit astăzi la Bruxelles pentru a adopta cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar în cele din urmă măsura nu va putea trece mai departe din cauza dreptului de veto al Ungariei, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Uniunea Europeană avea în plan să adopte, înainte de 24 februarie, data la care a început invazia rusă în Ucraina acum 4 ani, pachetul de sancțiuni cu numărul 20 împotriva Rusiei și împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Kiev.
Premierul maghiar, Viktor Orban, are anul acesta ca temă principală de campanie atacurile la adresa lui Volodimir Zelenski și a Uniunii Europene. Orban a adoptat o retorică agresivă care poziționează Ungaria într-un conflict direct cu elita de la Bruxelles și conducerea de la Kiev. Pilonul central al acestei strategii este transformarea sprijinului european pentru Ucraina într-o amenințare la adresa suveranității naționale a Ungariei. Mesajele lui Orban împotriva finanțării Ucrainei din fondurile UE au fost deja amplasate în toată țara.
În cadrul discursurilor sale politice, Orban a catalogat Ucraina ca fiind un „adversar strategic” și un stat care și-a pierdut suveranitatea, continuând să existe doar prin voința Occidentului. Premierul maghiar susține că Zelenski, împreună cu oficialii de la Bruxelles, sunt în complicitate pentru a destabiliza Ungaria și a aduce la conducerea acesteia un guvern „pro-război”. Orban îl descrie pe principalul său rival, Peter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, drept un „proiect al Bruxelles-ului” și un pion al intereselor străine menit să elimine dreptul de veto al Ungariei.
Premierul ungar a caracterizat planurile Uniunii Europene de a accelera aderarea Ucrainei până în 2027 ca o „declarație deschisă de război împotriva Ungariei” și a acuzat instituțiile europene de „șantaj legal” și „manipulare” pentru a forța Ungaria să finanțeze conflictul. Alegerea dintre „Pace sau Război” este principalul motto al campaniei electorale, iar alegerile din primăvară sunt văzute ca un referendum existențial în care maghiarii își vor alege direcția viitoare.
Guvernul de la Budapesta a lansat recent o petiție la nivel național, sub forma unui referendum informal, prin care maghiarii sunt invitați să spună „nu” finanțării suplimentare a Ucrainei de către Bruxelles. Această strategie a lui Orban vizează mobilizarea bazei electorale rurale prin apelarea la sentimentul de frică al cetățenilor de escaladarea conflictului.
Luni, miniștrii de externe ai țărilor UE s-au adunat la Bruxelles pentru a aproba cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar inițiativa a eșuat din cauza dreptului de veto al Ungariei. Kaja Kallas a declarat că Uniunea Europeană nu va putea adopta noile sancțiuni din cauza deciziei Budapestei.
Pe 23 februarie a început sesiunea de primăvară a Parlamentului de la Budapesta, iar Viktor Orban a ținut un discurs înainte de prezentarea ordinii de zi. În cadrul cuvântării, el a informat că Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina, a respins împrumutul de război de 90 de miliarde de dolari și a boicotat cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.
Pe 24 februarie se împlinesc 4 ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, iar UE plănuia adoptarea unui pachet de sancțiuni mai punitiv decât cele anterioare. Cu toate acestea, Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea acestuia atât timp cât nu va obține reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba. "Ungaria se va folosi de dreptul său de veto. Atât timp cât Ucraina nu va relua tranzitul de petrol spre Ungaria și Slovacia prin oleoductul Drujba", a declarat duminică ministrul afacerilor externe ungar, Peter Szijarto.
De asemenea, Viktor Orban a anunțat recent că va bloca adoptarea împrumutului de 90 de miliarde de euro promis Ucrainei de către Bruxelles, convenit în luna decembrie.
Această decizie subliniază tensiunile crescânde dintre Budapesta și instituțiile europene, într-un context electoral marcat de retorica anti-UE și promisiuni de protejare a suveranității naționale.