Interviuri pentru șefia Parchetului General

Cristina Chiriac și Bogdan Pîrlog sunt candidații care își dispută șefia Parchetului General. Ambii s-au prezentat la Ministerul Justiției cu câteva zeci de minute înainte ca interviurile să înceapă. Fiecare a avut la dispoziție o oră și jumătate pentru susținerea interviului. În prima parte, candidații și-au prezentat planul managerial, iar mai apoi au fost luați la întrebări de membrii comisiei formată din ministrul Justiției Radu Marinescu, doi magistrați și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și un reprezentant de la Institutul Național de Magistratură. "Trebuie să fie un bun manager, trebuie să fie o persoană care este dispusă să adopte o dinamică în combaterea nivelului infracțional, vorbim de corupție, de evaziune fiscală, spălare de bani", a declarat Radu Marinescu, ministrul Justiției.

Cristina Chiriac a folosit doar 70 de minute din cele 90 alocate. A avut emoții și s-a cam fâstâcit în timpul întrebărilor. "Prima decizie... E greu de... Nu știu. Trebuie să-mi fac un plan", a răspuns Cristina Chiriac, candidată la șefia Parchetului General. Actuala șefă DNA Iași a propus relaxarea sarcinilor procurorilor prin digitalizare. "În funcție de locațiile în care se constată că sunt săvârșite un număr mai mare de infracțiuni decât în mod obișnuit, se vor aloca resursele necesare", a spus Cristina Chiriac. Cristina Chiriac are o experiență de 17 ani în magistratură. A devenit faimoasă în 2023, când l-a prins pe fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, cu mita în portbagaj. În declarația de avere are un cont de un milion de euro, bani a căror proveniență nu a explicat-o niciodată.

"Cam toată lumea percepe că suntem într-o profundă criză, la nivel de sistem", a declarat Bogdan Pîrlog, candidat la șefia Parchetului General. Bogdan Pîrlog a depășit cu o jumătate de oră durata alocată interviului și nu s-a ferit să critice activitatea procurorilor. "Vreau să fac o analiză concret pe fiecare post în parte unde se justifică sau nu se justifică să fie un procuror", a mai spus Bogdan Pîrlog. El are o experiență de 26 de ani și s-a autodenumit cel mai sancționat procuror european, cu 20 de acțiuni disciplinare la activ.

Ministrul Justiției urmează să propună un candidat pentru șefia Parchetului General până pe 2 martie. Decizia finală îi aparține președintelui Nicușor Dan. Pentru funcția de procuror adjunct a existat un singur candidat, actualul șef al DNA, Marius Voineag. Întrebat care crede că a fost cel mai mare eșec pe care l-a avut, Marius Voineag a răspuns: "Privind acum în urmă, aș comunica mai facil". Nicușor Dan va avea ultimul cuvânt în numirea conducerii marilor parchete din România.

A doua zi de interviuri pentru conducerea Parchetului ICCJ, DNA și DIICOT a adus în prim-plan candidaturile pentru diverse funcții. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a deschis seria audierilor pentru desemnarea noii conduceri a marilor parchete, într-o procedură organizată de Ministerul Justiției care a vizat și funcțiile de la DNA și DIICOT, potrivit Just.ro. În total, 19 procurori s-au înscris în competiție, iar toți au îndeplinit condițiile legale și au fost admiși la interviurile programate în perioada 23–26 februarie.

Interviurile au debutat luni cu aspiranții la funcția de procuror general. Cristina Chiriac și Bogdan-Ciprian Pîrlog și-au prezentat proiectele manageriale în fața comisiei, iar actualul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a candidat pentru postul de adjunct al procurorului general. În timpul audierii, Bogdan Pîrlog a susținut că sistemul judiciar a pierdut încrederea unei părți importante a societății. "Am pierdut suportul opiniei publice", a afirmat el, adăugând că instituțiile s-au bazat "în cel mai bun caz, pe o ostilitate indiferentă".

Procurorul a explicat că deteriorarea relației cu cetățenii s-a produs pe fondul nemulțumirilor acumulate și al unei comunicări deficitare, precizând că "una din marile probleme ale percepției negative a sistemului judiciar a fost și tăcerea". La rândul său, Marius Voineag a pledat pentru modernizarea activității Ministerului Public. El a propus dezvoltarea unui modul de inteligență artificială care să integreze jurisprudența și să fie utilizat de procurori pentru eficientizarea muncii. Totodată, a susținut extinderea acordurilor de recunoaștere a vinovăției, arătând că "promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției la nivel național ar trebui să fie o prioritate", deoarece procedura ar fi redus costurile și ar fi simplificat activitatea la nivelul parchetelor.

Marți au fost programați candidații pentru conducerea DNA. Pentru funcția de procuror-șef au intrat în competiție Tatiana Toader, Vlad Grigorescu și Ioan-Viorel Cerbu. Pentru cele două posturi de procuror-șef adjunct au candidat Mihai Prună, Marinela Mincă și Marius-Ionel Ștefan. În 25 și 26 februarie au fost organizate audierile pentru conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, atât pentru funcția de procuror-șef, cât și pentru cele două poziții de adjunct, competiția fiind una extinsă.

Fiecare candidat a avut la dispoziție maximum 30 de minute pentru prezentarea proiectului managerial și cel mult o oră pentru întrebări și răspunsuri. Evaluarea a vizat cunoașterea specificului instituției, identificarea vulnerabilităților și soluțiile propuse, dar și aptitudinile manageriale: capacitatea de organizare, asumarea responsabilității, rezistența la stres și abilitățile de comunicare. Un criteriu distinct l-a reprezentat modul în care candidații s-au raportat la valorile profesiei și la creșterea încrederii publice în justiție. Comisia de interviu a fost condusă de ministrul Justiției și a inclus reprezentanți ai ministerului, procurori desemnați de CSM, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii, un specialist în management și un psiholog din sistemul judiciar.

Rezultatele selecției urmau să fie publicate la 2 martie. Ministrul Justiției a anunțat că va transmite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz consultativ, iar ulterior acestea urmau să ajungă la președintele României, care avea decizia finală. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că legea stabilește clar rolul șefului statului în această procedură: "Legea este foarte clară. Domnul președinte al României (…) este și decidentul în această situație". El a precizat că mecanismul a fost construit astfel încât să nu existe un caracter discreționar și că și-a dorit o procedură "transparentă, nepolitizată". Președintele Nicușor Dan a apreciat că printre candidați s-au regăsit "persoane foarte interesante" și s-a arătat optimist că noii șefi vor dinamiza activitatea parchetelor.

Totodată, el a respins speculațiile potrivit cărora un eventual adjunct ar putea influența o altă instituție, calificând o asemenea ipoteză drept "o speculație fără niciun fundament".