Ilie Bolojan și protestele polițiștilor

Premierul Ilie Bolojan a intervenit tranșant pe tema protestelor polițiștilor care s-au desfășurat recent în București, în data de 24 februarie 2026, împotriva propunerilor de modificare a legii pensiilor pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI). "Nu ne mai permitem să pensionăm la 48 de ani, e vorba de echitate socială", a declarat Bolojan, subliniind contextul demografic actual și necesitatea respectării jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit premierului, creșterea vârstei de pensionare este o măsură inevitabilă, având în vedere că generațiile active sunt semnificativ mai mici decât cele care ies la pensie.

În cadrul discuțiilor, premierul a explicat că vârsta de pensionare pentru angajații din MAI trebuie să fie revizuită pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii. "Trebuie să luăm aceste măsuri, atât din punct de vedere al corectitudinii, al sustenabilității, cât și pentru a avea niște sisteme eficiente", a adăugat acesta. În prezent, discuțiile se concentrează pe creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile de angajați care beneficiază de formule de pensionare anticipată.

Sindicaliștii din domeniul Apărare și Ordine Publică, reprezentanți ai Federației Sindicatelor Naționale din Poliție, au reacționat vehement la anunțurile premierului. Mihai Zlat, vicepreședinte al sindicatului, a declarat: "Principala noastră revendicare este ca din legea cu privire la reforma administrației să fie eliminat articolul care prevede majorarea vârstei de pensionare". Aceștia susțin că modificările vor duce la plecarea din sistem a polițiștilor aflați în prag de pensionare, ceea ce ar afecta grav capacitatea de reacție a instituțiilor de ordine publică.

Un aspect esențial adus în discuție de liderii sindicali este impactul direct asupra siguranței naționale, ei avertizând că, în condițiile în care posturile vor fi închise mai devreme și intervențiile întârziate, se va crea o criză de personal în instituțiile de ordine. Protestatarii au anunțat că vor continua manifestațiile și că planifică consultări cu toți liderii sindicali pentru a-și coordona acțiunile viitoare.

Conform datelor disponibile, vârsta medie de pensionare în România a fost de 61,5 ani în 2023, conform Institutului Național de Statistică (INS). Aceasta este semnificativ mai mică comparativ cu media din Uniunea Europeană, care se situează în jurul vârstei de 64 de ani. Această diferență subliniază provocările structurale cu care se confruntă România în contextul crizei demografice. Datele Eurostat arată că populația activă a României este în scădere, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemului de pensii.

Criticii măsurilor propuse de Guvern menționează că o creștere a vârstei de pensionare ar putea descuraja tinerii să se alăture forțelor de muncă din domeniul ordinii publice, deja afectate de migrarea forțată a forței de muncă. În plus, aceștia consideră că Guvernul ar trebui să se concentreze pe stimularea natalității și integrarea tinerilor în piața muncii, nu pe restricționarea drepturilor celor care deja contribuie la sistem.

În concluzie, măsurile anunțate de premierul Ilie Bolojan sunt parte a unei strategii mai ample de reformare a sistemului de pensii și de asigurare a sustenabilității financiare a acestuia. Cu toate că Guvernul susține că aceste modificări sunt necesare, reacțiile din partea sindicatelor și a societății civile sugerează o nevoie urgentă de dialog și consultare pentru a evita tensiuni sociale și pentru a asigura o tranziție echitabilă pentru toți angajații afectați.

Următoarele zile vor fi cruciale pentru a determina cum va evolua acest conflict și care va fi impactul pe termen lung asupra sistemului de pensii din România.