Responsabilitate politică asumată
Premierul Ilie Bolojan a cerut luni ministerelor implicate în atragerea banilor din PNRR să accelereze reformele și investițiile până la termenul limită de 31 august, a anunțat Guvernul. Potrivit acestuia, Bolojan a cerut să nu mai existe întârzieri la plata facturilor pentru lucrările făcute în cadrul proiectelor. În caz contrar, „răspunderea va fi politică”, a transmis șeful Executivului, în cadrul unui comitet interministerial în care a fost analizat stadiul PNRR.
Potrivit comunicatului, pierderea fondurilor europene va avea consecințe directe asupra conducerii politice și administrative. „Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat Ilie Bolojan.
În cadrul comitetului interministerial, au fost analizate restanțele din cererile de plată 3 și 4, transmise de Guvern Comisiei Europene, precum și despre cele referitoare la cererile de plată 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a cerut ca fiecare minister să transmită, până la sfârșitul săptămânii, „informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”.
”Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă”, a mai afirmat ministrul Pîslaru. Din partea Ministerului Finanțelor, secretarul de stat Florin Zaharia a afirmat că fondurile necesare pentru contribuția României la proiectele PNRR sunt și vor fi disponibile.
Potrivit acestuia, bugetul pentru anul 2026 va include sume cu aproximativ 70% mai mari decât cele din anul precedent, astfel încât sumele totale aferente PNRR vor ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei, inclusiv de co-finantari și alte cheltuieli neeligibile. La întâlnire au mai participat vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitați permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
Potrivit Guvernului, România are un număr total de 6 cereri de plată, iar ultimele 2 cereri de plată (5 și 6) vor fi transmise în anul 2026, cererea de plată finală având ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie 2026. Cererea de plată nr. 5 va conține un număr de 28 ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 ținte și jaloane ce corespund atât componentei de asistență financiară nerambursabile cât și celei rambursabile.
Până în prezent, România a depășit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%. Astfel, România a primit în total suma de 10,7 miliarde euro, din care 6,4 miliarde euro pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 4,3 miliarde euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă, a precizat Guvernul. Sumele includ pre-finanțarea și sumele încasate pentru Cererea de plată nr. 1, pentru Cererea de plată nr. 2, și parțial pentru Cererea de plată nr. 3.
Unele jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență „sigur nu vor fi atinse” a declarat marți Kelemen Hunor, președintele UDMR, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a amenințat cu revocări de miniștri și secretari de stat dacă România va pierde bani din PNRR. UDMR îi are în guvern, printre alții, pe ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice, Cseke Attila-Zoltán și pe Tánczos Barna, vicepremier responsabil cu coordonarea acestui minister.
Într-o intervenție de marți la RFI, Kelemen Hunor a spus că bugetul pe 2026 va fi trimis în Parlament săptămâna viitoare. ”Mai sunt câteva chestiuni unde există discuții, care afectează într-un fel și bugetul, jaloanele din PNRR, care unele sigur că nu vor fi atinse și asta ar însemna ori pierdere de bani ori trecerea pe bugetul național în perioada următoare, unde au început investițiile”, a explicat el.
„Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România și-a asumat să fabrice panouri solare și combustibilul pe hidrogen. Deci cele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înșel. Mult”, a spus liderul UDMR. Kelemen Hunor a afirmat că, ”anul trecut, când România a renegociat jaloanele, toate ministerele au luptat pentru a păstra jaloanele și acum unele ministere se trezesc că nu au cum să-și îndeplinească. În câteva cazuri, sigur, discutăm despre chestiuni obiective”.
”A fost o prostie să includem de la bun început, de exemplu, hidrogenul în PNRR. Nu era o tehnologie perfecționată nicăieri în lume și noi credeam că noi vom face ceva, un boom uriaș. Deci aia a fost o greșeală din start”, a adăugat el. Declarațiile liderului UDMR despre ratarea jaloanelor PNRR vin după ce premierul a cerut luni ministerelor implicate în atragerea banilor din PNRR să accelereze reformele și investițiile până la termenul limită de 31 august.
În caz contrar, „răspunderea va fi politică”, a spus Bolojan.