Analiza cererilor de plată
Bolojan amenință reprezintă subiectul principal al acestui articol. Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență a analizat luni, 23 februarie 2026, sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluții pentru remedierea acestora. Este vorba despre aspectele restante aferente cererilor de plată 3 și 4, transmise de Guvern Comisiei Europene, precum și despre cele referitoare la cererile de plată 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare.
Premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor care coordonează reforme și investiții să accelereze ritmul de lucru și să ia măsuri pentru depășirea eventualelor blocaje, astfel încât să fie puse în aplicare până la 31 august 2026 angajamentele asumate de România. De asemenea, a cerut să nu mai existe întârzieri în ceea ce privește plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor. „Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR”, a subliniat prim-ministrul Bolojan.
În cadrul întâlnirii, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a analizat în detaliu cu reprezentanții ministerelor stadiul țintelor și jaloanelor. „Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă”, a afirmat ministrul Pîslaru. El a solicitat ca fiecare minister să transmită informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere, până la sfârșitul săptămânii.
Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a menționat că prin bugetul pentru anul 2026 vor fi asigurate sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât contribuția României la PNRR va atinge aproximativ 73 de miliarde de lei. Aceste fonduri vor permite autorităților publice locale să se concentreze pe implementarea proiectelor din PNRR, a adăugat Zaharia.
La reuniune au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, precum și membri și invitați permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
PNRR sprijină dezvoltarea României prin programe și proiecte cheie, concepute pentru a consolida reziliența, capacitatea de reacție la crize, adaptabilitatea și potențialul de creștere economică. Aceste obiective sunt susținute prin reforme structurale și investiții strategice, finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
România trebuie să prioritizeze proiectele incluse în următoarele cereri de plată pentru a asigura îndeplinirea angajamentelor până la data limită de 31 august 2026. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național, alături de celelalte instituții guvernamentale, depun eforturi pentru a respecta termenii negociați cu Comisia Europeană pentru a obține fondurile necesare.
Conform noii decizii de punere în aplicare a Consiliului, România are un număr total de 6 cereri de plată, iar ultimele 2 cereri de plată (5 și 6) vor fi transmise în anul 2026, cererea de plată finală având ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie 2026. Cererea de plată nr. 5 va conține 28 ținte și jaloane, iar cererea de plată 6 va avea 151 ținte și jaloane.
Până în prezent, România a absorbit 50,08% din valoarea totală a PNRR, având o sumă totală de 10.722.201.578 euro, din care 6.402.360.157 euro pentru asistență financiară nerambursabilă și 4.319.841.421 euro pentru asistență financiară rambursabilă, precum și pre-finanțarea și sumele încasate pentru cererile de plată anterioare, potrivit unui comunicat al Guvernului.