Reacții la anunțurile lui Rogobete
Într-o postare pe Facebook din data de 21 februarie 2026, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat mobilizarea a șase spitale din București pentru a gestiona o posibilă situație de urgență în urma întoarcerii unui avion al companiei HiSky pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. Această decizie a stârnit panică în rândul populației și critici din partea unor experți și reprezentanți ai companiilor aeriene. "Întotdeauna este mai bine să fim pregătiți, dar comunicarea trebuie să fie responsabilă", a declarat senatorul USR Ștefan Pălărie, subliniind că abordarea ministrului a generat o reacție exagerată.
Avionul, care efectua o cursă pe ruta București – Hurghada, a întâmpinat o problemă tehnică, semnalizată prin activarea unui senzor de presurizare. Pilotul a decis să se întoarcă la București, având la bord 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului. În acest context, Rogobete a considerat că este esențial să organizeze o reacție rapidă, convocând spitalele pentru a se pregăti în cazul unei eventuale crize. "Am convocat o celulă de criză pentru a asigura o coordonare eficientă", a scris el pe rețelele de socializare.
Criticile nu au întârziat să apară. Asociația Companiilor Aeriene Românești a declarat că este "inacceptabil" ca un oficial guvernamental să transmită mesaje de tip "breaking news" care să sugereze iminența unei tragedii în urma unui incident tehnic minor. Aceștia susțin că o astfel de comunicare poate crea panică inutilă în rândul publicului. De asemenea, președintele PNL al Senatului, Mircea Abrudean, a exprimat confuzie cu privire la rolul Ministerului Sănătății în acest incident, afirmând că este esențial ca oficialii să se concentreze pe domeniile lor de competență.
În apărarea sa, Rogobete a explicat că, în lipsa unor informații clare, a considerat că este mai bine să ia măsuri preventive. "Rolul meu nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav, ci să mă pregătesc dinainte", a afirmat el. "Victimele multiple nu se tratează pe pistă; se tratează în spitale, iar acestea trebuie să fie pregătite în avans". Aceasta a fost o încercare de a justifica mobilizarea spitalelor, având în vedere că unitățile de urgență din București funcționează deja la capacitate maximă.
În urma aterizării în siguranță a avionului, Rogobete a postat un update pe Facebook, afirmând că nu este necesară intervenția medicală. Această afirmație a fost primită cu scepticism de către public, având în vedere că ministrul Sănătății a intervenit într-o situație care nu ține de competențele sale. Experții din domeniu avertizează că o comunicare corectă este esențială în gestionarea crizelor, iar afirmațiile nefondate pot crea o panică inutilă.
Această controversă ridică întrebări importante despre responsabilitatea și competența funcționarilor publici în gestionarea situațiilor de urgență. Criticile aduse lui Rogobete ar putea avea implicații asupra viitorului său în funcție, iar publicul așteaptă clarificări cu privire la modul în care autoritățile vor gestiona astfel de incidente în viitor. Este esențial ca Ministerul Sănătății să se concentreze pe îmbunătățirea comunicării și pe evitarea alarmării populației în situații care nu necesită o reacție exagerată.
Pe scurt, în momentul în care comunicarea guvernamentală devine un instrument de panică, aceasta își pierde din credibilitate și poate duce la o criză de încredere în instituțiile statului.
Așadar, este vital ca responsabilii să își asume un rol mai prudent și mai bine informat în gestionarea comunicării publice.