Reduceri de personal și funcții
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că a reușit economii de peste 66 milioane de lei, ca urmare a reducerii personalului și a funcțiilor de conducere cu 50%. Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, a declarat: "Numai în ultimii doi ani, în baza Legii 296/2023, CNAS și-a redus funcțiile de conducere de la 12% la 8%, a comasat 73 structuri de la nivelul CNAS și CAS și a diminuat personalul, generând economii anuale de peste 66,6 milioane lei."
Conform raportului prezentat de CNAS, numărul angajaților este cu aproape 28% mai mic decât în 2008, în ciuda faptului că sistemul administrează un volum de servicii medicale de peste 11 ori mai mare. De asemenea, expunerea financiară a crescut de peste opt ori, ceea ce subliniază provocările cu care se confruntă CNAS în gestionarea resurselor.
Potrivit președintelui Moldovan, cheltuielile de administrare reprezintă doar 0,84% din buget, iar cele de personal sunt de 0,59%, mult sub pragul maxim legal de 3%. "Avem acum costuri minime de funcționare raportate la volumul fondurilor gestionate. În această situație, orice reducere suplimentară de personal ar putea genera economii marginale, însă ar expune sistemul unor riscuri majore," a subliniat Moldovan.
Dr. Horațiu Moldovan a mai adăugat că o eroare necontrolată sau o fraudă de doar 1% din bugetul FNUASS ar putea genera pierderi de aproximativ 160 milioane de euro anual, o sumă de peste zece ori mai mare decât economiile estimate. Această afirmație subliniază importanța menținerii unei echipe bine pregătite și suficiente pentru a asigura integritatea sistemului de sănătate.
Criticii sustin că, în pofida economiilor realizate, CNAS ar putea face mai mult pentru a îmbunătăți eficiența. De exemplu, unii experți în sănătate publică consideră că resursele ar trebui redirecționate spre servicii esențiale, care ar putea reduce presiunea asupra sistemului. Acest punct de vedere este susținut de datele recente, care arată o creștere a numărului de pacienți care solicită tratamente medicale.
De asemenea, este important de menționat că, în contextul politic și economic actual, CNAS se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește finanțarea și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate. Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România are un sistem de sănătate care se bazează pe resurse limitate, iar gestionarea eficientă a acestora este esențială.
În concluzie, CNAS a reușit să facă economii semnificative în 2026, însă provocările rămân. Reducerea personalului poate părea o soluție pe termen scurt, dar este esențial ca instituția să găsească un echilibru între eficiență și asigurarea unui sistem de sănătate stabil și accesibil pentru toți cetățenii.
Următorii pași ar trebui să se concentreze pe consolidarea verificărilor interne și pe prevenirea riscurilor financiare, astfel încât să se asigure continuitatea serviciilor medicale de calitate.