Reducerea personalului și a funcțiilor
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a raportat economii de peste 66 milioane de lei, realizate prin reducerea personalului, diminuarea funcțiilor de conducere cu 50% și comasarea a 73 de structuri. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a subliniat aceste realizări într-un comunicat de presă, evidențiind importanța acestor măsuri pentru stabilitatea financiară a sistemului de sănătate din România. "Numai în ultimii doi ani, în baza Legii 296/2023, CNAS și-a redus funcțiile de conducere de la 12% la 8%, a comasat 73 structuri de la nivelul CNAS și CAS și a diminuat personalul, generând economii anuale de peste 66,6 milioane lei", a declarat Moldovan, conform unei citări de către Agerpres.
În contextul acestor economii, Moldovan a menționat că, în ciuda reducerii numărului de angajați cu aproape 28% față de anul 2008, CNAS administrează acum un volum de servicii medicale de peste 11 ori mai mare, având o expunere financiară de peste opt ori mai ridicată. Potrivit acestuia, cheltuielile de administrare ale CNAS reprezintă doar 0,84% din buget, iar cele de personal doar 0,59%, valori semnificativ sub pragul maxim legal de 3%.
"Avem acum costuri minime de funcționare raportate la volumul fondurilor gestionate", a subliniat Moldovan. Această eficiență administrativă, conform declarațiilor sale, este rezultatul unor decizii corecte, luate la timp și aplicate unitar. Totuși, președintele CNAS a avertizat că orice reducere suplimentară de personal ar putea genera economii marginale, dar ar expune sistemul unor riscuri majore. "O eroare necontrolată sau o fraudă de doar 1% din bugetul FNUASS ar însemna o pierdere de aproximativ 160 milioane euro anual, de peste zece ori mai mult decât economiile estimate", a adăugat Moldovan.
Această situație ridică întrebări legate de sustenabilitatea acestor economii în contextul unui sistem de sănătate aflat în continuă expansiune. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), numărul pacienților care accesează servicii medicale a crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce pune presiune asupra resurselor disponibile.
Criticii măsurilor adoptate de CNAS subliniază că, în ciuda economiilor realizate, reducerea personalului ar putea afecta calitatea serviciilor medicale oferite pacienților. "Este esențial să ne asigurăm că orice măsură de reducere a costurilor nu vine în detrimentul pacienților", a declarat Dr. Alina Popescu, expert în politici de sănătate, de la Universitatea București.
În contrast, susținătorii măsurilor afirmă că CNAS demonstrează că eficiența poate fi obținută prin managementul corect al resurselor. Aceștia subliniază că, cu un buget de aproximativ 40 miliarde lei pentru 2026, CNAS trebuie să continue să găsească modalități de optimizare a cheltuielilor fără a afecta accesul pacienților la servicii.
Pentru a menține echilibrul între economii și calitatea serviciilor, oficialii CNAS au anunțat că vor continua să monitorizeze impactul acestor măsuri. În plus, se așteaptă ca evaluările periodice ale performanței să fie realizate pentru a identifica eventualele ajustări necesare.
În concluzie, economiile raportate de CNAS sunt semnificative, însă provocările rămân în privința asigurării unui sistem de sănătate eficient și accesibil pentru toți cetățenii. În perioada următoare, este crucial ca CNAS să își continue eforturile de optimizare, menținând în același timp un standard ridicat al serviciilor medicale oferite.
Aceste măsuri vor avea un impact pe termen lung asupra sănătății publice și asupra încrederii cetățenilor în sistemul de sănătate.