Declinul economic și recesiunea tehnică
Cosmin marinescu: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat luni, 23 februarie 2026, importanța consolidării fiscale în contextul declinului economic al României, care a devenit evident începând cu anul 2024. "Nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale", a declarat Marinescu într-un articol publicat recent. El a evidențiat că politicile fiscale din perioada 2023-2024 au contribuit la un deficit record, ceea ce a afectat negativ economia națională.
În 2025, PIB-ul României a scăzut cu -0,1% în trimestrul III și cu -1,9% în trimestrul IV, confirmând recesiunea tehnică. Potrivit lui Marinescu, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de contracție economică, dar aceasta nu trebuie confundată cu o criză economică profundă. "Diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu este esențială", a explicat el.
Conform datelor oficiale ale INS, declinul economic a fost influențat de ajustările bugetare care au început să aibă efecte negative asupra consumului intern. În 2025, consumul a scăzut semnificativ, iar rata șomajului a crescut, apropiindu-se de maximele ultimilor ani. Aceste evoluții au evidențiat faptul că măsurile de ajustare fiscală erau inevitabile, având în vedere deficitul bugetar record de 9,3% din PIB în 2024, care a fost generat în mare parte de creșterea consumului.
Marinescu a subliniat că, deși recesiunea tehnică nu trebuie dramatizată, ea confirmă necesitatea urgentării consolidării fiscale. "Nicio economie nu poate crește sănătos pe seama deficitelor bugetare severe", a avertizat viceguvernatorul BNR. Potrivit acestuia, România trebuie să își concentreze eforturile pe stabilizarea finanțelor publice și să evite acumularea unei datorii publice care ar putea genera costuri mult mai mari pe termen lung.
În contextul comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, Marinescu a menționat că zece alte țări au experimentat recesiuni tehnice în ultimii ani, dar doar câteva dintre acestea au ajuns la recesiuni profunde. "Cazul României trebuie analizat în context european, nu în izolare", a afirmat el, evidențiind că recesiunile tehnice nu sunt un fenomen izolat.
Un alt aspect important menționat de Cosmin Marinescu este rolul fondurilor europene în sprijinirea creșterii economice. Acestea, în special prin PNRR, reprezintă o oportunitate crucială pentru România de a-și consolida competitivitatea și de a genera efecte pozitive asupra investițiilor private. De asemenea, el a subliniat că orice ajustare bugetară de amploare va avea un impact pe termen scurt asupra creșterii economice, dar este esențială pentru o redresare pe termen lung.
Conform BNR, măsurile de ajustare fiscală au început să aibă efecte în a doua parte a anului 2025, iar reciclarea capitalului prin investiții a devenit o prioritate. În 2025, economia României a crescut cu 0,6%, iar această creștere a fost susținută în principal de investiții, nu de consum, ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă comparativ cu anii anteriori.
În concluzie, Marinescu a subliniat că consolidarea fiscală este crucială pentru stabilitatea economică a României.
"Eforturile de ajustare vor fi mai sustenabile pe măsură ce economia își va accelera ritmul anual de creștere", a concluzionat el, subliniind importanța disciplinei bugetare și a reformelor structurale pentru o revenire sănătoasă la creșterea economică sustenabilă.