Reacții la incidentul HiSky
Asociația Companiilor Aeriene Românești a declarat recent că este "inacceptabil" ca un reprezentant al Guvernului să posteze mesaje alarmante în contextul incidentului cu avionul HiSky, care a necesitat o aterizare de urgență. Incidentul a avut loc pe 22 februarie 2026, când un avion cu 186 de pasageri la bord, pe ruta București-Hurghada, a întors la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” după activarea unui senzor de presurizare. Potrivit asociației, acest mesaj a sugerat o iminență a unui dezastru, ceea ce a generat panică în rândul familiilor pasagerilor. "Considerăm inacceptabil ca un reprezentant al Guvernului să posteze mesaje de tip «breaking news» prin care să inventarieze numărul de ambulanțe și unități de terapie intensivă pregătite", a menționat Asociația în comunicatul său.
Potrivit comunicatului oficial al aeroportului, incidentul a fost tratat ca o procedură standard de siguranță. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a convocat o celulă de criză din cadrul ministerului, implicând principalele spitale de urgență din București, pentru a asigura o reacție rapidă în cazul în care situația s-ar fi agravat. "Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză", a declarat ministrul, subliniind că responsabilitatea sa este să fie pregătit pentru orice eventualitate.
Asociația Carpathia, la care sunt membre companii precum TAROM și AnimaWings, a criticat acțiunile ministrului, afirmând că "aviația nu este cancan" și că "profesionalismul înseamnă proceduri, nu panică indusă". Aceasta a explicat că revenirea avionului la Otopeni a fost o decizie luată în conformitate cu standardele de siguranță, subliniind că astfel de situații sunt frecvente și gestionabile. "În ultimii ani, în România, au fost cel puțin 3-4 incidente similare, toate gestionate fără niciun risc pentru pasageri", a adăugat Asociația.
Critica adusă de Asociația Carpathia nu se oprește aici; organizatia a acuzat ministrul că a generat panică nejustificată și că a denigrat operatorii aerieni români, care contribuie semnificativ la economia națională. "Mesajele de acest tip dăunează grav intereselor strategice ale României și imaginii industriei noastre aeriene", au declarat reprezentanții asociației, solicitând o mai bună comunicare tehnică din partea specialiștilor din domeniul aviației.
Ministrul Rogobete a răspuns criticilor, afirmând că a acționat cu responsabilitate și că a fost informat despre o posibilă depresurizare a aeronavei. "Am fost informat că un avion cu 180 de pasageri la bord s-a depresurizat și se întoarce la Otopeni. În acel moment, nu existau date certe", a explicat ministrul. El a subliniat importanța transparenței și a pregătirii în fața unei potențiale crize, insistând că rolul său este de a preveni o situație critică.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a activat planul de intervenție preventivă, mobilizând echipaje și resurse, inclusiv ambulanțe și echipaje de salvatori, la aeroport. "Măsurile sunt strict preventive, conform protocolului aplicabil în astfel de situații", au declarat reprezentanții ISU BIF. Conform acestora, situația a fost gestionată în condiții de siguranță, iar aeronava a aterizat fără probleme, fără a fi necesare îngrijiri medicale pentru pasageri.
În concluzie, incidentul a generat o dezbatere intensă asupra comunicării în situații de urgență și a responsabilității instituțiilor implicate. Asociația Carpathia solicită o colaborare mai strânsă între Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor pentru a evita confuziile și a asigura o comunicare corectă și profesională.
Este esențial ca fiecare entitate să-și respecte rolul în gestionarea situațiilor de urgență, pentru a menține încrederea publicului în siguranța aviației civile din România.