Caz confirmat în România
Un nou studiu publicat în revista științifică Journal of the Royal Society Interface a tras un semnal de alarmă cu privire la virusul chikungunya, care ar putea deveni endemic în Europa pe fondul schimbărilor climatice. Potrivit cercetării, virusul poate fi transmis la temperaturi cu aproximativ 2,5°C mai scăzute decât se estima anterior, ceea ce ar putea extinde riscul de infectare în mari părți ale continentului, inclusiv România. Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a declarat că primul caz a fost confirmat în România la sfârșitul lunii ianuarie 2026, un bărbat de 50 de ani fiind infectat.
Studiul menționează că virusul chikungunya se dezvoltă în organismul țânțarului, iar perioada de incubație este esențială pentru transmiterea bolii. Dacă perioada de incubație este mai scurtă decât durata de viață a țânțarului, acest lucru poate duce la o transmitere endemică. Analiza, realizată de specialiști ai Centrului pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, a inclus date din 49 de studii anterioare. Rezultatele arată că virusul rămâne viabil chiar și la temperaturi cuprinse între 13-14°C, în contrast cu estimările anterioare de 16-18°C.
Acest lucru sugerează că riscul de transmitere ar putea dura peste șase luni pe an în țări precum Spania, Portugalia, Italia sau Grecia, iar în Europa Centrală și Occidentală, inclusiv Franța, Germania, Belgia sau Elveția, ar putea varia între trei și cinci luni. Încălzirea globală a permis răspândirea țânțarului tigru (Aedes albopictus), care este principalul vector al virusului, iar acest lucru ar putea transforma Europa într-un mediu favorabil pentru chikungunya.
Până recent, iernile reci din Europa au limitat răspândirea acestui vector și a bolilor asociate. Însă schimbările climatice au permis țânțarului tigru să se stabilească permanent în tot mai multe regiuni europene. În ultimii ani au fost raportate focare locale de chikungunya în aproximativ zece țări din sudul Europei, iar Franța și Italia au înregistrat epidemii cu sute de cazuri anul trecut.
Cercetătorii subliniază că, pe măsură ce temperaturile cresc, „bariera naturală” care a protejat Europa dispare treptat, ceea ce ar putea duce la focare din ce în ce mai frecvente în următorii ani. Boala chikungunya a fost identificată pentru prima dată în Tanzania în 1952 și infectează anual milioane de persoane în regiunile tropicale. Aceasta provoacă febră și dureri articulare intense, care pot deveni invalidante, iar efectele pot persista luni sau chiar ani. Studiile arată că până la 40% dintre pacienți continuă să sufere de artrită sau dureri articulare severe chiar și la cinci ani după infectare.
Prin urmare, este crucial ca autoritățile române și europene să ia măsuri preventive pentru a limita răspândirea virusului chikungunya.
Aceasta include monitorizarea activității țânțarilor, educarea populației despre metodele de prevenire a mușcăturilor de țânțari și dezvoltarea unor strategii de sănătate publică care să răspundă amenințării emergente a acestei boli tropicale în Europa.