Riscuri pentru Ucraina și NATO
Rusia intenționează să extindă semnificativ utilizarea dronelor maritime, avertizează Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR). Potrivit oficialilor ucraineni, Moscova dezvoltă propriile modele, unele inspirate din tehnologiile utilizate deja de Ucraina. În ultimele luni, forțele ruse au intensificat loviturile asupra infrastructurii portuare ucrainene și asupra navelor care se îndreaptă spre aceste porturi. Ținte frecvente au fost instalațiile din Odesa, Ciornomorsk și Izmail.
În paralel, Rusia dezvoltă un nou tip de dronă maritimă, denumită „Skorlupa”, care ar putea ataca atât nave, cât și transporta drone de tip FPV pentru lovituri asupra zonelor de coastă, inclusiv Odesa și Mîkolaiv. Autoritățile ucrainene spun că aceste evoluții impun o atenție sporită pentru protejarea coridoarelor maritime vitale pentru exporturi. Surse din cercurile politico-militare de la Kiev susțin că dezvoltarea dronelor face parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a controlului asupra Marea Neagră. Potrivit acestora, Kremlinul ar urmări să folosească presiunea navală ca instrument economic și politic.
„Pentru Moscova, controlul Mării Negre nu înseamnă doar prezență militară. Înseamnă economie, logistică, exporturi și presiune psihologică asupra partenerilor internaționali ai Ucrainei”, a declarat o sursă citată de publicația RBC-Ukraine. O astfel de abordare ar putea influența transporturile comerciale, costurile de asigurare și deciziile armatorilor. HUR afirmă că Rusia a trecut de la faza conceptuală la producția experimentală și la încercări de producție în serie. Printre modelele menționate se numără dronele „Skat” și „Triton”, iar planurile ar include fabricarea a până la 40 de unități „Skat” pe lună.
Oficialii ucraineni avertizează și asupra dezvoltării unui aparat subacvatic autonom numit „Prosveț-1”, destinat contracarării dronelor subacvatice ucrainene. Cu toate acestea, experții citați spun că Rusia a intrat relativ târziu în competiția dronelor maritime și că întâmpină dificultăți în integrarea sistemelor complexe — comunicații stabile, recunoaștere, navigație și coordonare în cadrul unei rețele de atac. Analistul militar Oleg Katkov, de la Defense Express, afirmă că Rusia dispune deja de mijloace eficiente de presiune asupra rutelor maritime ale Ucrainei — în special rachete și drone aeriene kamikaze — iar acestea rămân, pentru moment, mai simple și mai eficiente logistic decât lansarea dronelor maritime.
Potrivit informațiilor disponibile public, Rusia testează mai multe tipuri de platforme: drone de atac cu încărcătură explozivă mare, versiuni echipate cu senzori avansați și chiar ambarcațiuni purtătoare pentru drone mai mici, capabile să opereze aproape de coastă. Printre denumirile apărute în spațiul public se numără „Oduvanchik”, „Murena”, „Vizir” și „Katran”. Unele dintre aceste proiecte ar fi fost inițiate înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, însă inițial aveau roluri diferite, precum operațiuni de deminare.
Pentru Ucraina, riscul major constă în utilizarea combinată a dronelor maritime cu rachete și drone aeriene, ceea ce ar putea complica apărarea porturilor și a infrastructurii energetice. Există îngrijorări și în privința securității navigației internaționale. Atacurile asupra navelor comerciale ar putea afecta inclusiv state membre ale NATO și ar putea amplifica presiunea economică asupra Kievului. HUR susține că Rusia tratează dezvoltarea dronelor maritime ca parte a unei strategii militare pe termen lung, menită să contrabalanseze forțele navale tehnologizate ale altor state.
Între timp, Ucraina afirmă că propriile sale drone maritime, inclusiv modelul Magura, au distrus mai multe ținte rusești, printre care și nava de desant „Cezar Kunikov”.
Conflictul din Marea Neagră continuă astfel să evolueze, iar utilizarea pe scară largă a dronelor maritime ar putea marca o nouă etapă în războiul tehnologic din regiune.