Fenomenul traficului de droguri
România a devenit o piaţă de consum a drogurilor emergentă, conectată la reţele europene de distribuţie, susţine DIICOT în raportul de activitate al instituţiei pe anul 2025. Drogurile sunt introduse în țară pe rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internaţional sau prin intermediari care exploatează mobilitatea ridicată din spaţiul comunitar, mai arată raportul procurorilor. Anul trecut, în România au fost capturate peste 3 tone de droguri. „Reţinem că un element important identificat îl reprezintă caracterul transnaţional al aprovizionării, astfel că România, prin marile sale municipii, nu mai este doar un spaţiu de tranzit, ci şi o piaţă de consum emergentă, conectată la reţele europene de distribuţie a drogurilor”, a declarat DIICOT în raportul său.
Raportul de activitate DIICOT pe 2025 poate fi citit integral aici: Raport DIICOT Activitate 2025. O altă caracteristică este faptul că reţelele de distribuţie s-au fragmentat, în grupuri mici, locale, care acţionează în special în oraşele unde există centre universitare. „La nivelul naţional, cu precădere în oraşele cu centre universitare, se remarcă fragmentarea şi flexibilizarea reţelelor de distribuţie. Aceste structuri criminale sunt frecvent întâlnite în zone cu densitate mare de populaţie, şomaj mai relevant, nivel de trai scăzut ori zone cu activitate nocturnă intensă”, explică DIICOT în raport, potrivit Agerpres.
De altfel, reţelele familiale implicate în comercializarea de substanţe psihoactive ilustrează caracterul descentralizat şi adaptabil al distribuţiei. O altă dimensiune relevantă pentru anul 2025 este diversificarea tipurilor de droguri şi creşterea riscului sanitar, subliniază sursa citată. Deşi canabisul rămâne substanţa cea mai răspândită, datele din 2025 indică o creştere a circulaţiei drogurilor de mare risc, dar mai ales a substanţelor psihoactive noi, fiind semnalate cazuri de combinaţii de substanţe psihoactive noi comercializate ca fiind cocaină sau MDMA, în special în rândul tinerilor din mediile asociate vieţii de noapte.
Această evoluţie reflectă tendinţa europeană de orientare către produse noi (amestecuri) mai profitabile, cu impact major asupra sănătăţii publice. Pe de altă parte, DIICOT consideră că abordarea exclusiv punitivă a traficului de droguri este insuficientă pentru a combate acest fenomen. „Deşi necesară, reprimarea nu poate reduce structural cererea de droguri în situaţia în care cazuistica reflectă transformări profunde ale criminalităţii din mediul urban”, explică procurorii.
La nivel mondial, piaţa drogurilor continuă să se extindă, alimentată fiind de supraproducţie, de diversificarea substanţelor şi adaptabilitatea reţelelor criminale, menţionează DIICOT. Conform World Drug Report 2025, peste 316 milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an. Acelaşi raport arată că, în privinţa pieţei europene, aceasta este marcată între Vestul suprasaturat şi Estul emergent. Tinerii din România, Polonia şi Bulgaria sunt tot mai expuşi la substanţe psihoactive noi, acestea fiind distribuite într-o proporţie semnificativă cu ajutorul unor canale digitale şi ambalate în forme înşelătoare.
În 2025, în România au fost capturate de către autorităţi 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kg droguri de mare risc şi 2.012,42 kg droguri de risc. Traficul de droguri şi cu substanţe psihoactive noi reprezintă una dintre cele mai persistente forme de criminalitate organizată în spaţiul urban contemporan. „Eforturile procurorilor DIICOT s-au concentrat în acest an pe combaterea eficientă a fenomenului consumului şi traficului de droguri”, scrie DIICOT.
Cifrele raportate arată o creştere semnificativă a cauzelor soluţionate în domeniul traficului de droguri, evidenţiind o tendinţă alarmantă. „Din numărul cauzelor de soluționat, ponderea cea mai mare au avut-o cauzele ce aveau ca obiect traficul de droguri, urmată de cauzele de infracțiuni informatice”, subliniază DIICOT.
Cu toate acestea, DIICOT subliniază că o abordare bazată exclusiv pe pedepsirea traficului de droguri este insuficientă pentru a combate acest fenomen.
„Obiectivele unor politici antidrog într-un astfel de areal depind de capacitatea congruentă a autorităţilor statului, precum şi a societăţii de a adopta o strategie coerentă”, concluzionează procurorii.