Nemulțumirea față de democrație
Un sondaj recent realizat de institutul AboutPeople, la comanda think tank-ului Progressive Lab, a relevat că unul din cinci europeni consideră că, în anumite situații, dictatura ar putea fi preferabilă democrației. Studiul, publicat de POLITICO, a fost efectuat între 25 noiembrie și 16 decembrie 2025 în cinci state europene: Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România. Potrivit datelor, 76% dintre greci, 68% dintre francezi și 66% dintre români se declară nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în țările lor, ceea ce indică o tendință îngrijorătoare pe continentul european. "Această nemulțumire nu se traduce printr-o respingere a democrației ca principiu, ci mai degrabă printr-o frustrare față de implementarea sa practică", a declarat politologul Dimitris Papadimitriou de la Universitatea din Manchester.
Studiul arată că 22% dintre respondenți ar prefera o dictatură în anumite condiții, iar 26% afirmă că nu i-ar deranja ca un lider „capabil și eficient” să limiteze drepturile democratice, atâta timp cât ar livra rezultate. Aceste date reflectă o tentativă de a găsi soluții rapide la problemele politice actuale, dar totodată subliniază un apetit pentru autoritarism care merită atenție. Deși 69% dintre respondenți resping această variantă autoritară, fisurile în încrederea în democrație sunt vizibile.
Contextul politic actual în Europa nu este deloc favorabil. Partidele populiste și naționaliste au câștigat teren în ultimele luni, cu o ascensiune semnificativă a extremei drepte în Germania, Franța și Marea Britanie. Un studiu realizat de Eurobarometru în 2025 arată că 33% dintre respondenți nu consideră extrema dreaptă o amenințare la adresa democrației, ceea ce evidențiază o schimbare în percepția publicului.
Romania, care a înregistrat o creștere economică constantă în ultimii ani, nu a reușit să convertească acest lucru într-o încredere mai mare în democrația liberală. George Siakas, profesor la Universitatea Democritus din Tracia, susține că nemulțumirea față de clasa politică este principalul motor al acestui fenomen. "Cetățenii nu resping democrația, ci mai degrabă clasa politică care nu reușește să le îndeplinească așteptările", a declarat Siakas.
Indicatorii de încredere confirmă aceste observații. Conform unui raport al Eurostat din 2025, doar 43% dintre respondenți au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu 27% în mass-media și 24% în partidele politice. Aceste cifre sugerează că partidele sunt văzute ca veriga slabă a lanțului democratic. În Grecia, 55% dintre alegători afirmă că nu se mai simt apropiați de partidul pentru care au votat la ultimele alegeri, iar în România acest procent se ridică la 53%.
Deși aceste date nu semnalează o prăbușire iminentă a democrației europene, ele arată o oboseală profundă. O democrație care nu reușește să răspundă nevoilor cetățenilor devine vulnerabilă în fața promisiunilor simple oferite de lideri autoritari. Europa, în ciuda nemulțumirilor, nu aspiră majoritar la dictatură, dar o parte a cetățenilor încep să se întrebe dacă libertatea fără rezultate este suficientă. Aceasta este, poate, cea mai serioasă avertizare pentru establishmentul politic al continentului.
În concluzie, sondajul realizat de AboutPeople subliniază o tendință îngrijorătoare în rândul cetățenilor europeni față de democrație și încrederea în clasa politică. În contextul în care partidele populiste câștigă teren, este esențial ca liderii politici să răspundă nevoilor cetățenilor și să restabilească încrederea în democrația europeană.
Eforturile de reformă și de îmbunătățire a funcționării instituțiilor trebuie să fie o prioritate pentru a preveni o deteriorare și mai mare a încrederii publice în democrație.