Acuzații privind eșecul militar
Scandalul dintre fostul șef al Armatei ucrainene, Valeriu Zalujnîi, și președintele Volodimir Zelenski a luat amploare după un interviu acordat de Zalujnîi pentru Associated Press, în care acesta a acuzat conducerea Ucrainei de eșecul contraofensivei din 2023. Potrivit lui Zalujnîi, „Zelenski și alți oficiali nu au alocat resursele necesare” pentru a îndeplini obiectivele stabilite.
Ofensiva din 2023 nu a atins țintele propuse, iar Zalujnîi a explicat că planul inițial, care a fost elaborat cu sprijinul partenerilor din NATO, prevedea concentrarea forțelor într-o singură direcție în regiunea Zaporojia, cu scopul de a avansa către Marea Azov. Totuși, în realitate, forțele au fost dispersate pe mai multe sectoare ale frontului, ceea ce a diminuat eficiența atacului și a permis forțelor ruse să se regrupeze.
Zalujnîi a subliniat că resursele necesare pentru realizarea planului nu au fost disponibile, ceea ce a dus la un eșec major. De asemenea, el a evidențiat că, deși SUA au insistat pentru o atacare concentrată, el a optat pentru o abordare diversificată din teama de a nu permite Federației Ruse să închidă trupele ucrainene sau să le submineze prin bombardamente masive. Fostul comandant a menționat că Zelenski s-a implicat personal în deciziile operațiunilor, care în cele din urmă nu au avut succes.
Decizia finală de a ataca pe trei direcții, la Melitopol, Berdiansk și în suburbiile Bahmutului, a fost contrar planului inițial. Doi oficiali occidentali au confirmat pentru AP că operațiunile s-au abătut de la strategia convenită, ceea ce a avut un impact negativ asupra eficienței ofensivei. Aceste declarații au stârnit un val de reacții și au reaprins discuțiile privind eșecul campaniei din 2023.
În contextul politic, Zalujnîi a fost întrebat despre planurile sale de viitor, la care a răspuns că va lua o decizie după încheierea războiului, dar a lăsat să se înțeleagă că „oamenii nu vor vota pentru Zalujnîi, ci împotriva lui Zelenski”. Aceste comentarii sugerează o intensificare a rivalității politice între cei doi lideri, în special având în vedere că Zalujnîi a fost demis în 2024 și a fost numit ambasador la Londra, poziție din care își poate consolida influența politică.
Fostul șef al armatei a mai adus acuzații grave la adresa lui Zelenski, susținând că acțiunile acestuia au reprezentat un act de intimidare într-un moment în care unitatea națională era crucială. Zalujnîi a afirmat că a fost împiedicat să verifice documentele și calculatoarele, și a contactat pe atunci șeful de cabinet al președintelui, Andrii Iermak, avertizând că este pregătit să mobilizeze forțe militare pentru a proteja centrul de comandă.
În plus, el a menționat că a discutat cu Vasîl Maliuk, șeful Serviciului de Securitate, care ar fi negat cunoștința despre operațiune, promițând clarificări ulterioare. A reieșit ulterior că instituția solicitaseră un mandat de percheziție pentru aceeași locație cu două zile înainte, în cadrul unei anchete privind criminalitatea organizată, ceea ce a complicat și mai mult situația. Documentele instanței au arătat că în acel loc ar fi funcționat un club de striptease asociat cu o grupare infracțională, dar angajații au declarat că acesta nu mai opera acolo dinaintea invaziei ruse.
Zalujnîi consideră că mandatul a fost un pretext și că nu se putea confunda sediul principal de comandă militară cu un club de striptease. El a insistat asupra faptului că Zelenski nu a alocat resursele necesare pentru un contraatac eficient în 2023, ceea ce a dus la pierderi semnificative pentru armata ucraineană, Ministerul rus al Apărării raportând că Ucraina a suferit peste 125.000 de pierderi în șase luni.
În concluzie, scandalul dintre Zalujnîi și Zelenski subliniază tensiunile interne din Ucraina și impactul eșecurilor militare asupra stabilității politice. Pe măsură ce procesul electoral se apropie, aceste acuzații ar putea influența percepția publicului și rezultatele viitoare ale alegerilor.
Este esențial ca liderii ucraineni să abordeze aceste probleme cu seriozitate pentru a restabili încrederea cetățenilor și a asigura o unitate națională în fața provocărilor externe.