Decizie a Curții Constituționale
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că se așteaptă ca, miercuri, 18 februarie 2026, Curtea Constituțională a României să ia o decizie definitivă cu privire la pensiile speciale ale magistraților. Această afirmație a fost făcută într-o postare pe Facebook, în care Grindeanu subliniază importanța acestui subiect pentru societatea românească. „Sper că astăzi vom avea o decizie definită la Curtea Constituțională a României în subiectul pensiilor speciale. Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca țară, cât și ca societate. Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului. Sunt convins că, în final, înțelepciunea va avea câștig de cauză!”, a scris Grindeanu.
Reuniți într-o nouă ședință, cei nouă judecători ai CCR sunt așteptați să se pronunțe asupra reformei pensiilor speciale, subiect pe care premierul Ilie Bolojan îl susține cu tărie. Aceasta este a cincea amânare a deciziei, ceea ce a generat tensiuni în rândul opiniei publice și al instituțiilor de justiție. Potrivit informațiilor disponibile, ședința Curții Constituționale a fost programată pentru ora 11:00, iar o nouă amânare ar putea afecta și mai mult încrederea românilor în instituțiile statului, conform unor surse din presă.
În ultima ședință, judecătorii CCR au decis să amâne pronunțarea în vederea clarificării dacă reforma propusă de Guvern poate fi supusă analizei Curții Europene de Justiție (CJUE), conform solicitării Curții Supreme de Justiție condusă de Lia Savonea. Această solicitare se referă la compatibilitatea noilor reglementări cu dreptul Uniunii Europene, având în vedere preocupările exprimate de ÎCCJ cu privire la respectarea principiilor fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene.
Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea legii propuse de Ilie Bolojan. Potrivit ÎCCJ, această lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu și ar putea încalca standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO. De asemenea, critica se axează pe ambiguitatea termenilor și lacunele normative din textul legii, care ar putea afecta legalitatea reformelor ce vizează statutul magistraților.
În România, pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar aceștia pot ieși la pensie la o vârstă fragedă, de 48-49 de ani, cu o vechime de 25 de ani în magistratură. În noua variantă a legii, premierul Bolojan propune modificări semnificative, inclusiv reducerea cuantumului pensiilor de la 80% la 70% din ultimul salariu net și prelungirea perioadei de tranziție pentru atingerea vârstei de pensionare standard de 65 de ani.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost întrebat despre decizia CCR în timpul unei conferințe de presă recentă. El s-a arătat deranjat de amânările repetate și a subliniat că este nevoie de o soluție rapidă, având în vedere că acest subiect trenează de multă vreme în societate. „Este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată”, a afirmat Dan, recunoscând că tergiversările au afectat percepția publicului asupra instituțiilor statului.
Într-un interviu recent, Nicușor Dan a menționat că orice opinie juridică în contradicție este legitimă, dar a exprimat nemulțumirea față de întârzierile în procesul de decizie al CCR. Premierul Bolojan a avertizat că aceste amânări ar putea avea consecințe financiare serioase pentru România, inclusiv pierderi de fonduri europene. „Dacă se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară”, a subliniat Bolojan, evidențiind importanța urgentării reformei pensiilor speciale.
În concluzie, decizia pe care CCR urmează să o pronunțe cu privire la pensiile speciale ale magistraților este crucială nu doar pentru încrederea publicului în instituții, ci și pentru stabilitatea financiară a României. Cu toate că există perspective diferite asupra reformei, este esențial ca judecătorii constituționali să acționeze cu promptitudine pentru a adresa preocupările exprimate de toate părțile implicate.
România așteaptă o soluție clară, iar viitorul sistemului de pensii speciale depinde de decizia pe care o va lua CCR în această ședință.