Provocări pentru justiție
Instanțele din România se confruntă cu o situație fără precedent în ceea ce privește volumul de activitate, având în prezent un număr record de dosare pe rol. Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri, 18 februarie 2026, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), România se află la un nivel mult peste media europeană în aproape toți indicatorii relevanți. "Numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor este la un nivel fără precedent", a declarat CSM, subliniind că analiza include toate materiile și gradele de jurisdicție, cu indicatorii calculați la 100 de locuitori și la 100.000 de locuitori în ceea ce privește numărul de judecători.
În materie civilă și comercială, România a raportat în 2024 un număr de 769.823 de cauze aflate în curs de soluționare în primă instanță, comparativ cu o medie europeană de 358.277 de cauze. Aceste date indică o creștere semnificativă față de 2023, când au fost raportate 563.035 de cauze în România, în timp ce media europeană era de 347.488. Coeficientul ajunge în 2024 la 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, depășind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze.
Situația este și mai accentuată în privința dosarelor nou-intrate. În 2024, România a raportat 1.602.689 dosare nou-intrate în primă instanță în materie civilă și comercială, față de o medie europeană de 418.544 cauze. Per ansamblu, totalul cumulat al dosarelor nou-intrate și al celor aflate în curs de soluționare în primă instanță a ajuns la 2.372.512 la nivelul anului 2024. CSM a subliniat că România este „în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană de 2,20”.
În pofida volumului ridicat de activitate, sistemul judiciar din România a reușit să mențină o rată de soluționare a cauzelor în primă instanță de 99,2%, peste media europeană de 97,8% și în creștere față de anul precedent, când a fost de 86,2%. De asemenea, durata medie de soluționare a unei cauze în primă instanță a fost de 180 de zile, mult sub media europeană de 307 zile. CSM a explicat că volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit prin „cvadruplarea efortului uman, și nu prin majorarea duratei de soluționare a cauzelor”.
Reprezentanții sistemului judiciar subliniază că „orice sistem judiciar performant își dimensionează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile”. CSM a avertizat că presiunea constantă generată de volumul record de dosare, coroborată cu deficitul de personal de până la 15%, poate afecta pe termen mediu și lung calitatea serviciului public de justiție. În acest context, este crucial să fie identificate soluții structurale adecvate pentru a îmbunătăți modul de funcționare a sistemului judiciar.
Concluziile CSM ridică întrebări serioase cu privire la sustenabilitatea sistemului judiciar din România. Într-o perioadă în care volumul de activitate este în continuă creștere, este esențial ca autoritățile să aloce resurse adecvate și să implementeze reforme care să asigure nu doar o gestionare eficientă a dosarelor, dar și o justiție de calitate pentru toți cetățenii.
Cu un număr record de dosare și o rată de soluționare impresionantă, România trebuie să găsească soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare.