Analiza economică a lui Mugur Isărescu
Avertismentul guvernatorului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Într-o țară în care oamenii au început să numere ieșirile în oraș, iar firmele se plâng de un declin major al cifrei de afaceri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a rostit miercuri, 18 februarie 2026, una dintre cele mai directe diagnoze ale ultimilor ani: România a trecut, în câteva luni, de la exces de cerere la un deficit major de cerere. "Nu suntem optimiști, încercăm să fim pozitivi", a declarat Isărescu într-o conferință de presă. Această schimbare brutală, care poate împinge economia într-o recesiune „adevărată” în 2026, se cere a fi compensată de investițiile publice.
Guvernatorul a admis că ținta de inflație pentru finalul acestui an a fost schimbată la 3,9% (de la 3,7% anterior). Cea mai puternică secvență din discurs a fost, însă, cea despre vara trecută, când Isărescu a amintit de „criza din mai”, momentul în care demisia premierului de atunci, Marcel Ciolacu, a arătat piețelor cât de fragilă este România când politica intră în derapaj, rezultând ieșiri de capital de circa 10 miliarde de euro.
În acel punct, Guvernul a avut o prioritate absolută: finanțarea deficitului, păstrarea ratingului de țară și accesul la împrumuturi externe. Pachetul fiscal discutat cu Comisia Europeană a fost, în logica BNR, o centură de siguranță. Dar centura de siguranță a venit cu un cost inevitabil. „Ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creștere economică”, a spus Isărescu. Mai important, România a intrat într-o zonă pe care economiștii o descriu sec, dar care în viața reală înseamnă frână bruscă: deviația PIB a intrat în teritoriu negativ, iar cererea agregată s-a prăbușit.
„De la un excedent de cerere, în mai puțin de câteva luni, am ajuns la un deficit major de cerere care va continua”, a punctat guvernatorul Băncii centrale. Isărescu a răspuns și criticilor care au circulat recent în online, explicând că prognoza din februarie 2025 pentru o inflație de 3,8% pentru decembrie 2025 nu a fost greșită, ci realitatea s-a schimbat radical după ce guvernul a adoptat măsuri fiscale și a început liberalizarea unor prețuri la energie.
Guvernatorul BNR a descris o economie în care consumul se retrage în tăcere: mai puține ieșiri în oraș, mai puține achiziții vestimentare, mai puține vacanțe și un comerț în declin. „Aici se plânge lumea de afaceri în declin major”, a avertizat Isărescu, subliniind că acest declin al cifrei de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune adevărată pentru întreg anul.
În opinia guvernatorului BNR, singurul motor care poate ține economia deasupra apei fără a reaprinde inflația sunt investițiile publice. „Ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu genereze inflație și dezechilibre externe”. Totuși, paradoxul românesc este că, deși consumul este de câteva ori mai mare decât investițiile, pentru a compensa o cădere serioasă a consumului, investițiile publice ar trebui să crească enorm. „Ar trebui ca o creștere a investițiilor publice să fie de două cifre”, a spus Isărescu.
Altfel spus, statul ar trebui să accelereze ca un sprinter într-o cursă în care abia respiră. Guvernatorul a afirmat clar că consumul scăzut are efect social și politic. „Consumul populației în scădere este dureros din punct de vedere social. Și are impact asupra stabilității politice.” Stabilitatea politică, în viziunea BNR, este condiția ca România să evite recesiunea în 2026, să continue dezinflația și să recâștige încrederea investitorilor.
În altă ordine de idei, Mugur Isărescu a declarat miercuri, 18 februarie 2026, că România va adera la euro atunci când va reuși să aducă deficitul bugetar la 3%. „Probabil că, dacă programul actual funcționează, în 5 ani putem discuta despre intrarea în zona euro”, a adăugat el. Isărescu a subliniat că România nu este singura țară care nu a aderat la euro, făcând referire la Polonia și Ungaria, și a menționat că datoria publică a României trebuie să scadă sub 60% din PIB, ceea ce va dura câțiva ani.
El a reamintit că, până în 2018, BNR a avut un Comitet de Trecere la Euro, dar tema a dispărut din discuții, mai ales în contextul pandemiei și al războiului. În 2013-2015, România îndeplinea criteriile de aderare, dar, pe parcurs, interesul politic a scăzut. Analiștii financiar-bancari estimează că România va adera la zona euro în 2035, iar valorile anticipate variază între 5 și 20 de ani, cu o opinie care sugerează că România nu va adera niciodată la euro.
În concluzie, avertismentele guvernatorului BNR subliniază o situație economică precar, în care România se confruntă cu provocări majore. Investițiile publice sunt văzute ca singura soluție viabilă pentru a preveni o recesiune și a stabiliza economia. Totodată, aderarea la euro rămâne un obiectiv îndepărtat, dependent de corectarea deficitului bugetar și a datoriilor publice.
Este esențial ca autoritățile să revină la o abordare fiscală responsabilă pentru a asigura un viitor economic stabil.