Necesitate de reglementare clară
Într-un răspuns oficial adresat publicației Edupedu.ro, Administrația Prezidențială a declarat că susține limitarea accesului minorilor la rețelele de socializare, subliniind totodată că o simplă impunere a limitelor de vârstă nu este suficientă. „Deciziile privind forma concretă a acestor reglementări trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe dialog cu experți, cu instituțiile competente și cu societatea”, a afirmat Administrația, evidențiind importanța de a aborda subiectul într-o manieră responsabilă și echilibrată.
Administrația a menționat că reglementarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale trebuie să aibă ca prioritate protejarea sănătății mintale a acestora și dezvoltarea responsabilității digitale. Potrivit unui raport al Strategiei Naționale de Apărare a Țării (SNAT) 2025-2030, rețelele sociale pot influența negativ percepția și voința umană, creând condiții pentru manipulare și dezinformare.
„România trebuie să își consolideze capacitatea de a contracara manipularea și dezinformarea în mediul online, fără a aduce atingere libertății de exprimare”, a adăugat instituția. Este subliniată necesitatea implicării tuturor actorilor societali, inclusiv instituții publice, organizații ale societății civile și mediul de afaceri, pentru a dezvolta programe educaționale care să răspundă noilor realități digitale.
În contextul unui incident tragic, în care doi adolescenți au fost acuzați de omor, subiectul reglementării accesului minorilor la rețele sociale a fost intens discutat în spațiul public. Secretarul de stat Raed Arafat a fost un susținător vocal al acestei inițiative, dar a fost contrazis de ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, care a descris propunerea ca fiind dintr-o „lume orwelliană”. Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu crede că o interdicție va funcționa.
Pe de altă parte, organizațiile pentru drepturile copiilor, cum ar fi „Salvați Copiii”, au cerut o interdicție totală a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și condiționat pentru cei între 13 și 15 ani, subliniind că aceste platforme pot avea efecte negative asupra sănătății mentale a tinerilor.
La nivel internațional, Australia a fost prima țară care a impus interdicția pentru copiii sub 16 ani, iar alte state europene, inclusiv Grecia și Franța, discută măsuri similare. De exemplu, în Spania, copiii sub 14 ani pot accesa rețele sociale doar cu acordul părinților, iar Parlamentul European a recomandat stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul la aceste platforme.
În România, problema dependenței digitale este relevantă, având în vedere că aproximativ 22% dintre copiii cu vârste între 11 și 15 ani prezintă simptome de sevraj psihologic atunci când nu au acces la telefon. Administrația Prezidențială subliniază că este necesară o abordare sistematică, care să implice educația și conștientizarea responsabilității digitale în rândul tinerilor.
În concluzie, reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale este un subiect complex care necesită un dialog deschis și implicarea tuturor actorilor relevanți. Proiectele de lege viitoare ar trebui să fie fundamentate pe date și studii pertinente, luând în considerare atât libertatea de exprimare, cât și protecția sănătății mintale a copiilor.
Următorii pași ar trebui să includă consultări publice și colaborări cu experți în domeniu pentru a crea un cadru legislativ eficient și adaptat nevoilor societății românești.