Avertizări de la experți
Uniunea Europeană nu este pregătită pentru agravarea schimbărilor climatice şi ar trebui să îşi intensifice urgent investiţiile pentru a proteja oamenii şi infrastructura de înmulţirea inundaţiilor, incendiilor şi valurilor de căldură severă. Această declarație a fost făcută marți de Consiliul ştiinţific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC), un organism consultativ cu sediul la Copenhaga. Potrivit agenției de știri Reuters, modificările climatice au făcut din Europa continentul care se încălzeşte cel mai rapid, un aspect subliniat și de Organizaţia Meteorologică Mondială.
Datele Uniunii Europene indică faptul că pagubele economice cauzate de fenomenele meteorologice extreme au ajuns la 45 de miliarde de euro pe an, o cifră de cinci ori mai mare comparativ cu anii 1980. Aceste costuri imense afectează nu doar infrastructura, ci și viața cotidiană a cetățenilor europeni. „Există o lipsă de coerenţă, o lipsă de coordonare şi, de asemenea, o lipsă de buget”, a declarat preşedintele ESABCC, Ottmar Edenhofer, evidențiind dificultățile în implementarea unor măsuri eficiente de adaptare.
În ciuda angajamentelor Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, consilierii au atras atenția asupra faptului că eforturile de adaptare la efectele deja resimțite ale schimbărilor climatice rămân insuficiente. Fără măsuri mai consistente, fenomenele meteo extreme ar putea afecta competitivitatea Uniunii Europene, punând în același timp o presiune suplimentară pe bugetele publice și amplificând riscurile de securitate.
Consilierii au subliniat că este necesară o pregătire adecvată în toate statele membre pentru a face față riscurilor asociate unei încălziri de 2,8 până la 3,3 grade Celsius până în 2100. Acest lucru ar trebui să fie reflectat în elaborarea de politici care să ajute cetățenii și afacerile să se adapteze, de exemplu, prin interzicerea construcției de locuințe în zone expuse la inundaţii sau prin asigurarea sprijinului pentru fermierii afectaţi de secetă.
Investițiile în sisteme publice de avertizare timpurie și extinderea acoperirii asigurărilor sunt, de asemenea, esențiale. Conform estimărilor, doar un sfert din pierderile economice legate de climă din Uniunea Europeană sunt asigurate în prezent. Aceasta ar putea însemna că în cazul unor dezastre naturale, precum inundațiile din 2023 din Slovenia, care au avut costuri de reconstrucție egale cu 11% din PIB-ul țării, impactul financiar ar putea fi devastator.
La finele acestui an, Comisia Europeană va prezenta o nouă strategie privind „rezilienţa climatică”, având în vedere provocările tot mai mari cu care se confruntă Europa. Această nouă inițiativă vine ca răspuns la o serie de dezastre meteorologice recente, inclusiv cel mai grav sezon de incendii de vegetație înregistrat anul trecut în Europa.
Este esențial ca Uniunea Europeană să abordeze aceste probleme cu promptitudine și să dezvolte politici care să protejeze atât cetățenii, cât și infrastructura împotriva efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice.