Decizia ICCJ privind Dan Șova
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anulat marți, 17 februarie 2026, condamnarea lui Dan Șova în dosarul „CET Govora”, pe motiv că faptele s-au prescris. Totuși, instanța a menținut decizia de confiscare a 100.000 de euro de la fostul ministru, evidențiind astfel gravitatea acuzațiilor formulate. "Decizia noastră se bazează pe prescripția faptelor, conform legislației în vigoare și a deciziilor anterioare ale Curții Constituționale", a declarat un purtător de cuvânt al ICCJ, conform AGERPRES.
Dan Șova, fost ministru pentru relația cu Parlamentul și deputat PSD, a fost condamnat inițial în iunie 2018 la trei ani de închisoare cu executare, dar a fost eliberat după doar șase luni, în urma unei decizii a Curții Constituționale care a constatat nelegalitatea completurilor de cinci judecători de la instanța supremă. Apoi, în noiembrie 2021, Curtea de Apel București l-a condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar în martie 2023, ICCJ i-a aplicat o pedeapsă de trei ani cu suspendare. În urma recursului în casație, instanța supremă a decis marți încetarea procesului penal împotriva sa.
„Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Şova Dan-Coman împotriva deciziei penale nr. 90/A din data de 01 martie 2023. Casează, în parte, decizia penală recurată... dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea de trafic de influenţă”, se arată în soluția ICC. Această hotărâre, considerată definitivă, a stârnit reacții mixte din partea opiniei publice și a specialiștilor în drept.
Conform Direcției Naționale Anticorupție (DNA), între octombrie 2011 și iulie 2014, Dan Șova ar fi pretins și primit sume de bani de la un denunțător în schimbul influenței sale pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora la acea vreme. Prejudiciul provocat CET Govora a fost estimat la peste 1,3 milioane lei, în urma încheierii unor contracte de asistență juridică cu o firmă de avocatură, la o valoare de 10.000 de euro pe lună.
Anchetatorii au descoperit că, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocați a emis lunar facturi către CET Govora pentru activitățile prestate, în timp ce Dan Șova a încasat în total 60.000 de euro de la aceasta. În plus, în cea de a doua perioadă contractuală, el a încasat un comision de 40.000 de euro, majoritatea banilor fiind utilizați pentru stingerea unei datorii pentru achiziția unui imobil din București.
Această decizie a ICCJ ridică întrebări cu privire la eficiența sistemului judiciar românesc și la modul în care se aplică legile anticorupție. Experții în drept penal, precum avocatul Mihai Rădulescu, consideră că prescripția poate fi văzută ca o lacună a legislației care favorizează politicienii, oferindu-le o scăpare în fața justiției. "Este un semnal îngrijorător pentru cetățeni care așteaptă responsabilitate din partea celor aflați în funcții publice", a declarat Rădulescu.
Pe de altă parte, unii susțin că această decizie este un exemplu de respectare a principiului statului de drept și a dreptului la un proces echitabil, subliniind că, în cazul de față, instanțele au acționat conform legislației în vigoare. Aceștia consideră că fiecare cetățean, indiferent de statutul său, trebuie să se bucure de protecția legii.
În concluzie, decizia ICCJ de a anula condamnarea lui Dan Șova pune în evidență complexitatea cazurilor de corupție din România și subliniază necesitatea revizuirii legislației referitoare la prescripție. Acest caz va continua să fie un subiect de dezbatere intensă în societatea românească, iar impactul asupra percepției publice față de sistemul judiciar ar putea fi semnificativ.
Următorii pași ar putea include propuneri legislative pentru modificarea termenelor de prescripție în cazurile de corupție, pentru a asigura o justiție mai eficientă și responsabilă.