Explozie a îndatorării naționale
Datoria publică a României a depășit pragul critic de 60% din PIB în noiembrie 2025, conform Ministerului de Finanțe. În octombrie, datoria a atins 1.116,524 miliarde de lei (aproape 82.757 miliarde de forinți), iar în noiembrie a crescut la 60,2%, atingând 1.121,438 miliarde de lei (peste 83.121 miliarde de forinți). Această creștere alarmantă a fost evidențiată de publicația maghiară Mandiner.hu, care citează datele publicate de economedia.ro și Ministerul de Finanțe din București, subliniind că suma brută devine atât de mare încât publicațiile maghiare ezită să o publice complet.
În primele unsprezece luni ale anului 2025, stocul datoriei a crescut cu 156,631 miliarde de lei (aproximativ 11.609 miliarde de forinți), ceea ce a condus la o majorare a raportului datorie/PIB cu 5,4 puncte procentuale într-un singur an. Această tendință îngrijorătoare arată că datoria publică a României s-a triplat în termeni absoluți din decembrie 2019, iar ponderea acesteia în PIB a crescut cu 25 de puncte procentuale în doar cinci ani.
Un moment simbolic a fost atins în aprilie 2025, când datoria a depășit pentru prima dată 1.000 de miliarde de lei (74.120 miliarde HUF). De atunci, creșterea a continuat într-un ritm susținut, fiecare lună aducând noi miliarde la datoria națională. Potrivit Eurostat, România se aliniază astfel unor tendințe mai largi observate în statele membre ale Uniunii Europene, unde datoriile publice au crescut în contextul crizei economice globale.
Deficitul bugetar al României a încheiat anul 2025 cu o valoare de 7,65%, echivalentul a aproximativ 146 miliarde de lei (peste 10.821 miliarde HUF). Aceste cifre depășesc cu mult ținta stabilită inițial de Guvernul Bolojan, care a fixat un obiectiv de deficit de 6% pentru 2026. Experții economici avertizează că realizarea acestui target va fi dificilă, având în vedere creșterea rapidă a datoriei publice.
Depășirea pragului de 60% din PIB pune o presiune semnificativă asupra economiei României, afectând nu doar perspectivele de dezvoltare pe termen scurt, ci și stabilitatea financiară pe termen lung.
În contextul acestor date, specialiștii din domeniu îndeamnă autoritățile române să implementeze măsuri stricte de gestionare a datoriilor și să prioritizeze reformele economice necesare pentru a stabiliza situația financiară a țării.