Măsuri urgente necesare
Datoria publică a României a depășit pragul critic de 60% din PIB, conform datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor. La finalul lunii noiembrie 2025, datoria a atins suma record de 1.121 miliarde lei, în creștere cu 81 miliarde lei față de începutul mandatului guvernului Bolojan. Această situație obligă, conform legislației, Guvernul și Parlamentul să ia măsuri de reducere a datoriei publice, având în vedere angajamentele asumate de România în fața Uniunii Europene, conform Gândul.
Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria publică totală a crescut semnificativ de la 1.040 miliarde lei în iunie 2025, evidențiind o tendință alarmantă în gestionarea finanțelor publice. Această situație nu este doar o problemă statistică, ci are implicații concrete asupra capacității guvernului de a investi în infrastructură, educație și sănătate. Conform legislației naționale, Legea nr. 69/2010 stipulează că, în cazul depășirii acestui prag, datoria trebuie redusă cu 5 puncte procentuale anual.
Legea responsabilității fiscal-bugetare, reiterată în Art. 10, subliniază necesitatea adoptării unui plan de reducere a datoriei publice, care trebuie să fie aprobat de Parlament. Astfel, în termen de șase luni de la depășirea pragului de 60%, guvernul este obligat să prezinte un plan concret, ceea ce ridică întrebări cu privire la măsurile pe care le va lua guvernul Bolojan în acest sens.
Expertul în economie, Dan Suciu, de la Banca Națională a României, a declarat: "Depășirea pragului de 60% din PIB este un semnal de alarmă pentru toți factorii de decizie. Este esențial ca măsurile de reducere a datoriei să fie luate rapid și eficient pentru a evita o criză economică". Aceasta reflectă o opinie larg împărtășită în rândul specialiștilor în domeniul fiscalității și al economiei.
Impactul acestei creșteri a datoriei publice este resimțit în întreaga țară, dar în special în regiunile care depind în mare măsură de fondurile guvernamentale. De exemplu, județele din sudul României, care au avut tradițional o capacitate mai mică de atragere a investitorilor, ar putea suferi cel mai mult, având în vedere că reducerea cheltuielilor publice ar putea afecta proiectele de dezvoltare locală.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o poziție vulnerabilă. Conform datelor Eurostat, în 2025, media datoriei publice în UE era de 80% din PIB, iar multe state, cum ar fi Germania și Franța, au implementat măsuri de austeritate pentru a-și reduce datoriile. În contrast, România, cu datoria sa în creștere, trebuie să acționeze rapid pentru a evita o eventuală procedură de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană.
Criticii guvernului Bolojan subliniază că, deși datoria publică este o problemă structurală, gestionarea eficientă a resurselor ar putea ajuta la stabilizarea economiei. "Este esențial ca guvernul să prioritizeze cheltuielile și să evite împrumuturile excesive care ar putea duce la o criză economică", a declarat economistul Ionuț Dumitru, de la Consiliul Fiscal.
În concluzie, depășirea pragului de 60% din PIB impune României nu doar responsabilități legale, ci și obligații morale față de cetățeni. Măsurile de reducere a datoriei publice trebuie să fie o prioritate națională, iar guvernul trebuie să acționeze rapid pentru a prezenta un plan eficient.
Următoarele șase luni vor fi cruciale în determinarea viitorului economic al României și al bunăstării cetățenilor săi.