Înalta Curte anulează sechestrul pe bunurile lui Viorel Micula

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat sechestrul pe bunurile lui Viorel Micula, considerând că ANAF nu a motivat suficient măsura și a încălcat dreptul la apărare al acestuia. Această decizie este rezultatul unui proces complex legat de ajutoarele de stat considerate ilegale de instanțele europene. Statul român se confruntă cu dificultăți în recuperarea sumelor de la frații Micula, în contextul în care aceștia nu sunt în țară.

EN

Brief

The High Court of Cassation and Justice has annulled the seizure of Viorel Micula's assets, citing inadequate justification from the tax authorities. This ruling is part of a broader legal battle over state aid deemed illegal by European courts, complicating the Romanian state's efforts to recover funds from the Micula brothers. Their absence from the country raises concerns about the recovery process.

Înalta Curte anulează sechestrul pe bunurile lui Viorel Micula
Sursa foto: stiripesurse.ro

Decizie în procesul cu statul român

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor și a confirmat decizia Curții de Apel Oradea de anulare a sechestrului de peste un miliard de lei instituit pe bunurile omului de afaceri bihorean Viorel Micula, în dosarul privind recuperarea ajutorului de stat considerat ilegal de instanțele europene. Procesul privind sechestrul instituit în cazul lui Ioan Micula continuă la instanța supremă, anunță Bihoreanul.

Soluția a fost pronunțată joi, 12 februarie 2026, de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a menținut hotărârea Curții de Apel Oradea în procesul deschis de Viorel Micula, după ce AJFP Bihor a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor sale și ale fratelui său, Ioan Micula. Totul a început în martie 2025, când Fiscul bihorean a pus sechestru pe bunurile fraților Micula, în încercarea statului român de a recupera peste 300 de milioane de euro plătiți firmelor din grupul European Drinks & Food și magnaților Ioan și Viorel Micula, în urma arbitrajului de la Washington, sumă calificată ulterior de Tribunalul UE drept ajutor de stat ilegal.

În cazul lui Viorel Micula, o decizie emisă în 24 martie 2025 viza suma de 2,03 miliarde de lei, ulterior Fiscul revenind cu un „act de îndreptare a erorii materiale” prin care a redus cuantumul la 1,29 miliarde de lei. Pentru Ioan Micula, printr-o decizie emisă în 31 martie 2025, a fost instituit sechestru pentru aceeași sumă de 1,29 miliarde lei. În ambele situații, AJFP Bihor a invocat riscul ca debitorii să își ascundă sau să își risipească patrimoniul.

Ambii milionari au contestat actele, iar pe 26 mai și 5 iunie 2025, Curtea de Apel Oradea le-a dat câștig de cauză. Instanța a stabilit că, în cazul lui Ioan Micula, Fiscul nu a demonstrat existența unui risc real de risipire a patrimoniului, iar în cazul lui Viorel Micula a constatat că modificarea sumelor nu reprezintă o simplă corectură, ci o schimbare substanțială a actului administrativ, care nu putea fi făcută printr-o procedură simplificată.

Curtea de Apel Oradea a arătat, în esență, că statul poate recupera ajutoarele de stat prin procedura fiscală, dar nu poate institui sechestru „din reflex”, fără argumente concrete. Judecătorul a subliniat că măsurile de indisponibilizare sunt excepționale și pot fi dispuse doar dacă există dovezi reale că debitorul își ascunde sau își risipește patrimoniul. Or, în acest caz, Fiscul nu a reușit să demonstreze un asemenea risc, instanța arătând că o cesiune de părți sociale realizată cu ani în urmă nu poate justifica, în prezent, temerea că debitorii s-ar sustrage de la plată.

Această decizie a Înaltei Curți vine la scurt timp după ce aceeași instanță a menținut sechestrele asupra companiilor European Food SA și Transilvania General Import Export SRL, în cadrul unui alt proces. De asemenea, există speculații că frații Micula nu se află în România, iar statul ar putea avea dificultăți în recuperarea sumelor de bani stabilite de instanțe. Potrivit unor surse, este posibil ca aceștia să fi încercat să împiedice statul să recupereze 400 de milioane de euro.

În concluzie, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție deschide calea pentru o discuție mai amplă privind legalitatea ajutoarelor de stat și recuperarea acestora de către statul român. Aceasta subliniază nevoia de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor publice, având în vedere impactul pe care astfel de decizii îl pot avea asupra încrederii în sistemul judiciar și fiscal.

În următoarele luni, va fi esențial ca autoritățile să reevalueze strategiile de recuperare a ajutoarelor de stat și să asigure respectarea drepturilor legale ale debitorilor.