Reorganizare și riscuri comerciale
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat duminică seara, la Antena 3, de ce se opune includerii ministerului său în noua ordonanță privind reorganizarea și reducerea cheltuielilor în administrație. Florin Barbu a susținut că instituția a făcut deja reforme consistente și că și-a respectat angajamentele asumate în fața Guvernului. "Păi, în primul rând, atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii în decembrie 2025 și domnul prim-ministru a spus foarte clar că dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidența următoarei reorganizări și asumări în guvern pe această ordonanță", a spus Florin Barbu.
El a susținut că Ministerul Agriculturii este singurul care a făcut economii semnificative la fondul de salarii și a redus masiv funcțiile de conducere. "Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care în anul 2025 a avut o economie de 14% la fondul de salarii. Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care a făcut reorganizarea, a desființat peste 390 de funcții de conducere, peste 77 de ordonatori de credite terțiali, secundari și principali", a afirmat Barbu.
Barbu a vorbit și despre dimensiunea bugetului gestionat și absorbția fondurilor europene. "În momentul de față, Ministerul Agriculturii este fără precedent în ultimii 30 de ani când a avut un buget de 5 miliarde de euro și a adus fonduri europene de 5 miliarde de euro. Practic, în anul 2025, Ministerul Agriculturii a cheltuit 0 fonduri de la bugetul de stat", a declarat acesta.
Întrebat dacă fondurile au fost returnate sau dacă au fost completate cu bani europeni, Florin Barbu a spus că „banii care au fost alocați în decembrie 2024 pentru bugetul pe anul 2025 au fost de 5 miliarde de euro în care erau inclusiv salarii, partea de investiții, partea de scheme de ajutor de stat. Și până pe 31 decembrie 2025 am rambursat de la Comisia Europeană 5 miliarde de euro.”
Ministrul a mai spus că, potrivit discuțiilor anterioare din Guvern, ministerele care au redus cu cel puțin 10% fondul de salarii nu ar trebui să intre sub incidența noii ordonanțe. "Toate aceste ministere care au făcut economii și au redus cu 10% fondul de salarii, capitolul 10 din buget, practic nu trebuie să intre sub această ordonanță. Lucrul acesta a fost discutat în decembrie, atunci când am prezentat în Guvernul României reorganizarea Ministerului Agriculturii. Eu îmi doresc foarte mult să ne ținem de cuvânt", a spus Barbu.
În ceea ce privește reacția premierului Ilie Bolojan după ce trei miniștri, printre care și Bogdan Ivan și Alexandru Rogobete, au anunțat că nu susțin ordonanța, ministrul Agriculturii a spus că „s-a întrerupt ședința și a solicitat o coaliție. Probabil mâine va fi această coaliție.”
Pe de altă parte, ministrul a atras atenția asupra comerțului cu Mercosur, susținând că produsele importate sunt pline de hormoni, antibiotice și substanțe interzise în Uniunea Europeană. „Eu nu sunt împotriva acestui acord cu Mercosur. Nu sunt împotriva importurilor, dar avem nevoie de garanții și studii de impact, fiindcă altfel riscăm să avem un comerț de dumping. Orice produs intrat din Mercosur în UE e produs comunitar. Noi am cerut aceleași măsuri de licențiere ca pentru statele UE la toate țările, din Mercosur, dar și pentru Ucraina”, a explicat Barbu.
El a mai precizat că ANSVSA va solicita fonduri suplimentare de 30-40 de milioane de euro pe an pentru a putea testa marfa importată și a se asigura că respectă normele europene.
Europarlamentarul Victor Negrescu a sprijinit recent clauze suplimentare în acordul UE-Mercosur pentru protejarea fermierilor europeni, reducând pragul de alertă de la 10% la 5% și accelerând investigațiile în cazul produselor expuse concurenței neloiale. „Am reușit să obținem, în această etapă, clauze de salvgardare mai ferme, care permit intervenția mai rapidă a UE atunci când importurile din Mercosur afectează agricultura europeană”, a scris Negrescu pe Facebook, adăugând că măsurile nu sunt împotriva Mercosur, ci oferă garanții suplimentare fermierilor.
Ministrul Barbu a subliniat astfel că România trebuie să mențină standardele europene în agricultură, atât prin reforme interne, cât și prin controlul riguros al importurilor: „Agricultura europeană trebuie protejată, nu sacrificată.”