Apărarea reciprocă ca obligație
Uniunea Europeană ar trebui să „dea viață” unui pact de apărare reciprocă înscris în tratatul său fondator, a declarat sâmbătă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferința de securitate de la München. În actualul context internațional, UE trebuie să acționeze mai rapid și mai ferm, ceea ce ar presupune să renunțe la votul consacrat, bazat pe unanimitate, și să treacă la majoritate calificată. „Apărarea reciprocă nu este o sarcină opțională pentru Uniunea Europeană. Este o obligație prevăzută în propriul nostru tratat - articolul 42 (7)”, a afirmat von der Leyen în discursul susținut la MSC. „Este angajamentul nostru colectiv să ne sprijinim reciproc în caz de agresiune sau, mai simplu spus: unul pentru toți și toți pentru unul. Și acesta este sensul Europei”, a punctat șefa executivului european.
Articolul 42.7 a fost propus ca plan B pentru securitatea Europei într-o lume în care SUA își reduc sprijinul pentru NATO. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut vineri, în discursul de la MSC, discuții despre acest articol, evidențiind importanța unei reacții rapide în fața amenințărilor externe. Von der Leyen a subliniat că UE trebuie să acționeze mai rapid și mai ferm, iar acest lucru „ar putea însemna să ne bazăm pe rezultatul majorității calificate, mai degrabă decât pe unanimitate”.
Votul cu majoritate calificată (QMV) necesită ca 55 % din țările UE, reprezentând 65 % din populația blocului, să voteze în favoarea unei propuneri. Această abordare a fost propusă ca o modalitate de a ocoli, de exemplu, veto-ul Ungariei asupra aderării Ucrainei la UE. Președinta Comisiei Europene a menționat că Europa face progrese în domeniul apărării, recunoscând că a fost nevoie de o „terapie de șoc” pentru a depăși anumite limite.
„Este adevărat că a fost nevoie de o terapie de șoc”, a recunoscut ea. „Și au fost depășite unele limite care nu mai pot fi depășite”, a adăugat von der Leyen. În continuarea discursului său, ea a citat un american, Jerry Friedheim, fost secretar adjunct al apărării din SUA, afirmând că „dacă o țară nu se simte în primul rând responsabilă pentru propria securitate, va lăsa această sarcină în seama altora”. Această frază reflectă, conform von der Leyen, „unele adevăruri incomode” despre complacența europeană în materie de securitate.
Întrebată ulterior despre comentariile secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a afirmat că Europa ar trebui să viseze în continuare dacă crede că poate supraviețui fără SUA, von der Leyen a răspuns cu optimism. „Aș vrea să-i spun dragului meu prieten că nu există doar statu quo, diviziune și perturbare. Există multe alte posibilități, iar statu quo-ul nu este satisfăcător” nici pentru Europa, nici pentru SUA, a declarat ea zâmbind.
Pe de altă parte, von der Leyen a recunoscut că discursul secretarului de stat american Marco Rubio, în care a cerut o revitalizare a alianței transatlantice, a avut un impact asupra ei. „Am fost foarte liniștită de discursul secretarului de stat”, a declarat ea, numindu-l pe Rubio „bun prieten” și „aliat puternic”. Aceasta a subliniat că, deși există divergențe în rândul oficialilor americani, colaborarea transatlantică rămâne crucială pentru securitatea regională.
În concluzie, apelul Ursulei von der Leyen pentru o acțiune mai rapidă a UE în domeniul apărării evidențiază o schimbare de paradigmă în abordarea securității europene. Cu un mediu internațional tot mai complex și provocări emergente, Uniunea Europeană se confruntă cu necesitatea de a se adapta și de a implementa rapid măsuri eficiente de apărare.
Viitorul va depinde de modul în care statele membre vor colabora pentru a transforma aceste propuneri în realitate.