Securitate și democrație
Republica Moldova trebuie să devină membră a Uniunii Europene pentru a-și asigura protecția democrației și a securității, a afirmat președinta Maia Sandu în cadrul Conferinței de Securitate de la München, desfășurată între 13 și 15 februarie 2026. Șefa statului a atras atenția asupra unei „fermete de oportunitate” pe care țara trebuie să o valorifice, având în vedere vulnerabilitățile generate de presiunile externe. „Trebuie să facem parte din Uniunea Europeană dacă vrem să supraviețuim ca democrație, și ne dorim cu hotărâre acest lucru. Incertitudinea generează vulnerabilitate, iar Rusia speculează foarte abil aceste puncte slabe”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a precizat că Republica Moldova este angajată într-un proces de aderare „bazat pe merit”, prin care autoritățile avansează reformele necesare. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Moldova a realizat progrese semnificative în ceea ce privește reforma justiției și combaterea corupției, aspecte esențiale pentru integrarea europeană. Totodată, ea și-a exprimat speranța că statele membre și instituțiile europene vor identifica soluții eficiente pentru ca extinderea Uniunii Europene să devină realitate.
În cadrul dezbaterii privind prevenirea și combaterea amenințărilor hibride, Maia Sandu a explicat că țara a trecut printr-un întreg spectru de tactici folosite de Federația Rusă: manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțare ilegală a unor actori politici și acțiuni de destabilizare. „Cel mai periculos rămâne războiul cognitiv, dificil de observat și capabil să producă efecte majore asupra societății”, a punctat șefa statului. Ea a exemplificat atacurile cibernetice asupra site-ului Comisiei Electorale Centrale, unde aproape un miliard de solicitări malițioase într-o singură zi vizau blocarea platformei și discreditarea procesului electoral.
De asemenea, președinta a amintit despre manipularea informațională prin ferme de troli care operau sute de conturi pe TikTok, generând milioane de vizualizări într-o țară cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori, și despre finanțarea partidelor politice proruse cu sume estimate la aproximativ 2% din PIB-ul țării. Conform unui raport recent al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, aceste tactici au fost eficiente în influențarea opiniei publice, mai ales în cadrul alegerilor.
Maia Sandu a subliniat că stabilitatea statelor din fosta Uniune Sovietică depinde în mare măsură de rezultatul războiului din Ucraina. „Este în interesul tuturor acestor state ca Ucraina să câștige acest război. În caz contrar, suveranitatea acestor țări va fi pusă în pericol”, a menționat Sandu. Această afirmație subliniază interdependența securității regionale și a procesului de integrare europeană a Moldovei.
Președinta a pledat pentru respectarea strictă a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și pentru sancționarea celor care încearcă să le ocolească. „Fiecare pas făcut de comunitatea internațională pentru a sprijini democrațiile din regiune este esențial”, a adăugat ea. În marja conferinței, Maia Sandu a avut întrevederi cu lideri și oficiali europeni de rang înalt, printre care prim-ministrul Estoniei Kristen Michal, secretarul de stat al SUA Marco Rubio, secretarul general NATO Mark Rutte, prim-ministrul Suediei Ulf Kristersson și ministra germană pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Reem Alabali Radovan.
Pe parcursul conferinței, șefa statului va continua discuțiile cu președinții și premierii Letoniei, Croației și Muntenegrului, precum și cu mai mulți parlamentari europeni, pentru a promova parcursul european al Republicii Moldova. Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale, reunește aproximativ 50 de șefi de stat și guvern, precum și oficiali de rang înalt din Europa și din alte regiuni ale lumii.
Totodată, șefa statului va participa la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.
Astăzi, 14 februarie, sunt prevăzute întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, premierul Croației, Andrej Plenković și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović, pentru a discuta despre securitate și integrarea europeană a Republicii Moldova.