Controverse în jurul evadării
Controversele din jurul evadării lui Abdullah Ataș, deținutul turc, s-au amplificat recent, după ce un document consultat de TVR a arătat că ultima permisie acordată acestuia a fost înregistrată în sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) după ce deținutul fusese deja declarat evadat. Această informație a ridicat semne de întrebare cu privire la regulile de procedură respectate de ANP. Bogdan Burcu, directorul general al ANP, a declarat că nu a delegat aprobarea permisiilor mai mari de o zi, ceea ce face ca situația să fie și mai complicată.
Documentul obținut de jurnaliștii TVR relevă că un director și un șef de serviciu din cadrul ANP s-au opus acordării permisiilor pentru Ataș, invocând gravitatea faptei sale, respectiv uciderea unui polițist, și faptul că acesta mai avea de executat mulți ani de închisoare înainte de a putea fi analizat pentru eliberare condiționată. Mențiunea de neavizare a apărut abia două zile după evadare, pe 26 ianuarie 2026.
Florin Stoica, secretar general al Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNPP), a explicat că directorul adjunct al ANP ar fi trebuit să aibă o împuternicire clară pentru a putea semna în locul directorului general. „Neavând această împuternicire, legea spune că directorul general trebuia să semneze. În opinia mea, Ataș a ieșit ilegal din închisoare”, a declarat Stoica.
Declarațiile lui Stoica contrazic poziția publică a lui Bogdan Burcu, care a afirmat că permisiile mai mari de o zi sunt aprobate exclusiv de directorul general. La o zi după evadare, Burcu a declarat la un post de televiziune că nu a existat nicio delegare în acest caz și a refuzat să ofere un răspuns clar când a fost întrebat dacă a semnat sau nu documentul.
În plus, Burcu a susținut că, din 5 ianuarie, responsabilitățile privind siguranța deținerii au fost delegate directorului adjunct, dar că aprobarea finală rămâne în sarcina directorului general, chiar dacă semnătura poate fi delegată. Această explicație nu a liniștit sindicaliștii, care consideră că Burcu încearcă să ascundă o eroare procedurală.
„Încearcă să acopere un lucru grav: nu a acordat împuternicirea necesară pentru ca adjunctul să poată semna ultimul aviz. Dacă delegarea exista, nu mai apărea mențiunea de aviz neacordat de directorul general”, a adăugat Florin Stoica.
Abdullah Ataș, condamnat la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat, a fost dat în urmărire internațională după ce nu s-a mai întors la penitenciar după o permisie acordată între 23 și 26 ianuarie 2026. Se crede că acesta ar fi trecut granița și s-ar afla deja în Turcia.
În prezent, raportul comisiei de control a Ministerului Justiției, care ar trebui să clarifice cine a semnat, cine trebuia să semneze și cum a fost posibilă plecarea deținutului, nu a fost finalizat. Această situație a ridicat întrebări cu privire la eficiența și transparența sistemului penitenciar din România, mai ales în contextul unor cazuri asemănătoare din trecut.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu critici constante legate de modul în care gestionează deținuții și permisiile acordate acestora. Este esențial ca ANP să își revizuiască procedurile interne pentru a preveni astfel de incidente în viitor. Acest caz ar putea avea implicații serioase asupra încrederii publicului în sistemul penitenciar și în capacitatea acestuia de a gestiona situații de risc.
În concluzie, cazul Abdullah Ataș subliniază necesitatea unei transparențe mai mari în gestionarea permisiilor de deținere și a responsabilităților angajaților din cadrul ANP.
Autoritățile ar trebui să finalizeze rapid raportul comisiei de control pentru a adresa aceste probleme și a restabili încrederea în sistemul penitenciar românesc.