Germania în fața amenințării rusești
Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, stă aplecat asupra unei hărți a Lituaniei întinse pe podeaua unui post de comandă improvizat într-un oraș-port la Marea Baltică. Afară plouă rece, iar înăuntru, ofițerii analizează planuri pentru a trimite rapid muniție și combustibil către o brigadă blindată aflată pe direcția probabilă a unui eventual atac terestru rusesc asupra teritoriului NATO. „Trebuie să ne antrenăm acolo unde și cum vom lupta”, le spune Breuer militarilor în uniformă de camuflaj. „Trebuie să fim agili. Avem nevoie de o nouă mentalitate.”
La 61 de ani, veteran al misiunilor din Kosovo și Afganistan, Breuer avertizează că fereastra de timp pentru pregătire se îngustează. Serviciul german de informații militare estimează că, în următorii trei ani, Rusia ar putea acumula suficiente arme și trupe instruite pentru a extinde conflictul dincolo de Ucraina. Un atac de dimensiuni mai reduse, spune el, ar putea avea loc „în orice moment”. „Trebuie să fim pregătiți.”
În acest scop, generalul încearcă să mobilizeze nu doar armata, ci și clasa politică, mediul de afaceri și opinia publică din Germania pentru a accelera reînarmarea țării și pentru a accepta ideea că apărarea democrației ar putea presupune confruntarea cu Rusia, scrie The Wall Street Journal. Cheltuielile pentru apărare au crescut semnificativ, iar Parlamentul a adoptat o lege care obligă tinerii să efectueze controale medicale pentru a evalua aptitudinea pentru serviciul militar, încurajând astfel recrutarea voluntară. Reintroducerea serviciului militar obligatoriu rămâne o opțiune dacă numărul voluntarilor va fi insuficient.
Breuer se află astfel în prima linie a unui efort european mai amplu de reconstrucție a capacităților militare, diminuate în deceniile de după prăbușirea Uniunii Sovietice. Recent, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, l-a nominalizat pe Breuer pentru funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO — poziție care l-ar transforma în principal consilier militar al secretarului general al Alianței.
Contextul este complicat de relația transatlantică. Sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite — mult timp principalul garant al securității Germaniei și al Europei Occidentale — sunt percepute de unii oficiali europeni drept un partener mai puțin previzibil. Pentru Europa, spun diplomați și analiști, pregătirea pentru eventualitatea unui conflict cu Rusia ar putea însemna capacitatea de a acționa și fără sprijin american. Iar Germania, cea mai mare economie și cea mai populată țară din Uniunea Europeană, este esențială pentru apărarea continentului.
Breuer a adoptat drept deviză termenul german „Kriegstüchtig” — pregătit pentru război. Într-o țară marcată profund de experiența militarismului și de traumele secolului XX, cuvântul are o rezonanță aparte. După căderea Zidului Berlinului și sfârșitul Războiului Rece, armata germană s-a redus drastic. Bugetele au scăzut, iar accentul s-a mutat pe reunificare și pe misiuni externe limitate, precum cea din Afganistan. În anii 2010, forțele armate aveau mai puțin de jumătate din efectivele din perioada de vârf a Războiului Rece.
Astăzi, Breuer încearcă să inverseze această tendință. Germania a început să desfășoare permanent o brigadă blindată în Lituania — prima staționare permanentă de trupe germane în străinătate de la Al Doilea Război Mondial. Până la sfârșitul anului viitor, aproximativ 5.000 de militari ar urma să fie dislocați. În opinia generalului, Europa se află într-o zonă intermediară: nu este în război, dar nici în pace deplină. Atacuri cibernetice, drone care pătrund în spațiul aerian și acte de sabotaj atribuite Moscovei alimentează această percepție.
„Suntem testați”, spune el. „Se caută punctele noastre vulnerabile.” Războiul din Ucraina rămâne o realitate zilnică la granița estică a Europei. Pentru Breuer, imaginile convoaielor de ambulanțe militare transportând răniți sunt un memento constant al costului uman al conflictului. Obiectivul este ambițios: trei divizii de luptă complet echipate până în 2032. Se accelerează producția de armament în colaborare cu industria, iar unitățile sunt încurajate să experimenteze cu drone și tehnologii comerciale. „Fiecare infanterist va trebui să fie și pilot de dronă”, afirmă Breuer.
Au fost create echipe specializate pentru combaterea dronelor, capabile să fie desfășurate în termen de 24 de ore. Pentru un sistem considerat anterior greoi și lent, este o schimbare semnificativă. Forțele armate germane numără aproximativ 184.000 de militari. Planul prevede recrutarea a încă 20.000 în acest an și a altor 60.000 până în 2035, sprijiniți de 200.000 de rezerviști. Totuși, convingerea tinerilor rămâne o provocare într-o societate cu puternice reflexe pacifiste. Un sondaj recent indică faptul că 42% dintre tinerii între 16 și 29 de ani susțin noi cerințe privind serviciul militar, dar 59% spun că probabil nu ar lua arma pentru a-și apăra țara.
La o întâlnire cu studenți la Universitatea din Mannheim, Breuer a pus o întrebare directă: „Suntem pregătiți pentru război?” A subliniat că forța este, în opinia sa, garanția păcii. „Trebuie să ne asigurăm că nu suntem vulnerabili și că orice potențial agresor știe că un atac nu merită.” În spatele sediului Ministerului Apărării din Berlin se află un memorial dedicat celor peste 3.000 de membri ai forțelor armate germane care și-au pierdut viața în misiuni. Pentru Breuer, locul este un spațiu de reflecție înaintea deciziilor dificile.
„La final, știi de ce faci toate acestea”, spune el.
„Pentru un viitor stabil și sigur.” Într-o Europă în care echilibrul de securitate este din nou pus la încercare, mesajul său este unul constant: pregătirea pentru război este, în viziunea sa, singura cale de a-l preveni.