Explicații despre plafonare
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat sâmbătă, 14 februarie 2026, la Digi 24, că a găsit o formulă hibridă pentru a menține prețul gazelor naturale la un nivel accesibil consumatorilor finali, chiar și după expirarea plafonării prețului pe 31 martie 2026. "O să o explic cât de simplu posibil pot. În momentul de faţă, pentru a ne asigura că nu avem o explozie a preţurilor, în contextul în care, în mod normal, nu aveam de ce să avem un preţ mai mare după data de 31 martie, totuşi au apărut oferte în piaţă la marii furnizori cu 18-20% mai mari decât cele de astăzi", a afirmat Ivan. Conform acestuia, prețul final la gaze nu va depăși 0,31 lei pe kW, iar dacă se va depăși, statul va suporta diferența.
Pentru a implementa această soluție, Ministerul Energiei a stabilit două măsuri principale: plafonarea prețului la producător la o cotă mai mică decât prețul actual și stabilirea unui plafon maxim pentru tariful reglementat la transportatorii de gaze, distribuitori și furnizori. Bogdan Ivan a subliniat că acest mecanism va asigura că, indiferent de fluctuațiile de pe piață, prețul final nu va depăși valoarea actuală stabilită de 0,31 lei pe kW, echivalent cu 310 lei pe MW.
Această abordare vine într-un context în care prețurile gazelor naturale au fost volatile în ultimele luni, influențate de crizele energetice globale și de cererea crescută. Potrivit datelor Eurostat, în 2025, prețul mediu al gazelor naturale în Uniunea Europeană a crescut cu 15% comparativ cu 2024, ceea ce a generat temeri cu privire la accesibilitatea acestora pentru consumatori.
De asemenea, specialiști în domeniul energiei, precum expertul în politici energetice de la Universitatea București, Prof. Dr. Ioan Ionescu, consideră că măsurile anunțate de ministru sunt un pas necesar, dar nu suficient. "Este important ca aceste măsuri să fie însoțite de politici pe termen lung care să asigure diversificarea surselor de energie și independența energetică a României", a declarat Ionescu.
În contextul regional, România se confruntă cu provocări similare cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, Polonia a implementat recent măsuri de plafonare a prețurilor gazelor pentru a proteja consumatorii, însă critici din partea economiștilor sugerează că aceste măsuri ar putea duce la o distorsionare a pieței pe termen lung.
Reacțiile din partea opoziției nu au întârziat să apară. Reprezentanții Partidului Uniunea Salvați România (USR) au acuzat guvernul de lipsă de transparență și de măsuri insuficiente pentru a proteja consumatorii într-o perioadă de incertitudini economice. "Este esențial ca guvernul să comunice clar și deschis despre impactul acestor măsuri și să asigure că nu vor exista efecte adverse asupra economiei", a declarat deputatul USR, Maria Popescu.
În concluzie, măsurile anunțate de Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru a controla prețul gazelor naturale, reprezintă o reacție la criza energetică actuală și o încercare de a proteja consumatorii. Totuși, specialiștii avertizează că este nevoie de o abordare mai cuprinzătoare și de politici pe termen lung pentru a asigura stabilitatea pieței energetice din România.
Următorii pași implicați în implementarea acestor măsuri vor fi esențiali pentru a evalua eficiența și impactul lor asupra consumatorilor și economiei românești în ansamblu.