Ministrul Energiei explică formula hibridă
Cât plătim reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că, pentru perioada de după 31 martie 2026, când va expira plafonarea prețului la gazele naturale, a găsit o formulă hibridă pentru consumatorul final, astfel încât prețul gazelor să nu crească. "O să o explic cât de simplu posibil pot. În momentul de față, pentru a ne asigura că nu avem o explozie a prețurilor, în contextul în care, în mod normal, nu aveam de ce să avem un preț mai mare după data de 31 martie, totuși au apărut oferte în piață la marii furnizori și cu 18-20% mai mari decât cele de astăzi", a declarat Bogdan Ivan, sâmbătă, 14 februarie, la Digi 24.
Bogdan Ivan a susținut că prețul final la gaze nu va depăși 0,31 lei pe kW, cât este acum, iar dacă va depăși, va plăti statul. "Din acest motiv am găsit o formulă, oarecum hibridă, în care plafonăm prețul la producător la o cotă mai mică decât astăzi și doi avem un plafon maxim pentru tariful reglementat la transportatorul de gaze și la distribuitorul de gaze și la furnizor. În această formulă ne asigurăm că indiferent, pe această plajă, cât de sus vor merge, dacă ar fi să vorbim că tot vor merge la prețul maxim, el nu va depăși prețul final astăzi plafonat de 0,31 lei pe kW, 310 lei pe MW. Și asta este plafonul de stat. Iar dacă vine un preț mai mare decât 0,31, diferența o plătește tot statul român.
În această formă, îi stimulăm pe furnizori, pe distribuitori să-și optimizeze cheltuielile și astfel să scadă în acea marjă care este reglementată, și astfel scadă costurile", a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul a explicat că această abordare vine ca o măsură de protecție pentru consumatori, având în vedere că, în 2025, prețurile gazelor au fost volatile, iar mulți români s-au confruntat cu facturi neașteptat de mari. Potrivit datelor ANRE, în ultimii patru ani, statul român a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro pentru a susține aceste plafonări de prețuri, ceea ce reprezintă o povară semnificativă asupra bugetului național.
De asemenea, Ivan a subliniat că, de la 1 aprilie 2026, se va implementa o strategie prin care toți actorii din piață vor fi obligați să își optimizeze costurile, astfel încât să ofere prețuri mai competitive consumatorilor. "Statul român nu va mai plăti diferența și îi pune pe producători și transportatori, tot lanțul, să-și optimizeze cheltuielile la tarife reglementate maximale, în care au o plajă de negociere, au o plajă de flexibilitate, să utilizeze pentru a livra un gaz mai ieftin", a spus ministrul.
Această măsură ar putea preveni situații similare cu cele din 2025, când milioane de români s-au trezit cu facturi duble sau chiar triplate la energie electrică. "Pe mine mă interesează, având deja de șase luni de zile acest portofoliu în gestiune, cum la gaze nu ajungem să repetăm aceeași greșeală care a fost făcută la energie", a adăugat Ivan.
Criticii acestei măsuri subliniază că, deși plafonarea prețurilor este o soluție pe termen scurt, aceasta nu abordează problemele fundamentale ale sectorului energetic din România. Expertul în energie, Cristian Dănescu, a afirmat că "plafonările nu rezolvă problemele structurale și pot duce la o criză de aprovizionare în viitor dacă nu se investește suficient în infrastructură și surse alternative de energie".
În concluzie, măsurile anunțate de ministrul Energiei pentru perioada post-plafonare a prețului la gazele naturale ar putea oferi o soluție temporară pentru consumatori, dar este esențial ca statul român să investească în infrastructură și să dezvolte strategii pe termen lung pentru a asigura stabilitatea prețurilor și a preveni crizele energetice viitoare.
Rămâne de văzut cum vor reacționa piața și furnizorii la noile reglementări și dacă acestea vor duce la o reducere reală a costurilor pentru consumatori.