Recesiune economică și inflație
Petrişor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat vineri, 14 februarie 2026, că politica guvernului condus de Emil Bolojan a dus România în recesiune economică, având în vedere că țara a înregistrat trei trimestre consecutive de scădere în 2025, după o primă parte a anului similară în 2024, când Marcel Ciolacu era premier. "Politica găunoasă a guvernului Bolojan şi-a făcut efectul. Rezultatul este recesiune, inflaţie record şi o economie pusă la pământ", a afirmat Peiu, subliniind că creșterea prețurilor la energie și impozitele tot mai mari au sufocat atât producția, cât și consumul.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, cu o scădere de 1,9% a PIB-ului în trimestrul 4, comparativ cu trimestrul 3. De asemenea, în trimestrul 3, PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul 2. Aceste date sugerează o tendință alarmantă, în special având în vedere că în 2024, sub conducerea lui Ciolacu, economia a început pe un trend descendent, având două trimestre de scădere.
Peiu a subliniat că inflația a atins cele mai mari valori din Europa, iar combinația dintre recesiune și inflație a condus la stagflație, o situație care va continua și în 2026. "Stagflaţia este cel mai mare pericol pentru o economie de piaţă. Dacă vom trece în al treilea an cu stagflaţie, lucrurile vor putea fi refăcute foarte, foarte greu", a afirmat senatorul AUR. Această stare de fapt, conform lui Peiu, este rezultatul inconștienței guvernului Bolojan, care a ridicat simultan prețurile la energie electrică și taxele de consum.
Pe lângă criticile aduse guvernului, Marcel Ciolacu a reacționat, numind acuzațiile lui Peiu drept "cea mai grosolană manipulare a statisticii". El a susținut că datele au fost coafate în favoarea lui Bolojan, încercând să sublinieze că recesiunea nu este o problemă nouă, ci un rezultat al politicilor anterioare. Ciolacu a insistat că datele inițiale ale INS, care indicau o creștere a PIB-ului, sunt acum contestate.
În acest context, economiștii români subliniază importanța unui răspuns guvernamental rapid și eficient pentru a contracara efectele negative ale recesiunii. Expertul economic Ionuț Dumitru, de la Raiffeisen Bank, a declarat: "Guvernul trebuie să implementeze măsuri pentru stimularea consumului și pentru reducerea poverii fiscale asupra populației, altfel impactul recesiunii va fi resimțit pe termen lung".
De asemenea, fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a precizat că, pentru a depăși această situație, este esențial ca România să beneficieze de investiții străine directe și să îmbunătățească mediul de afaceri. "Fără o strategie coerentă, ne vom confrunta cu o stagnare economică prelungită", a adăugat Cîțu.
În concluzie, România se află într-o situație economică delicată, cu o recesiune tehnică confirmată și o inflație galopantă. Criticile aduse de Peiu și reacțiile guvernului subliniază tensiunile politice și economice din țară. Măsurile adoptate în perioada următoare vor fi cruciale pentru redresarea economică și stabilizarea piețelor.
Pe termen scurt, autoritățile trebuie să elaboreze un plan de acțiune care să vizeze stimularea economiei prin investiții și reforme structurale.
De asemenea, asigurarea transparenței în raportarea datelor economice va fi esențială pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului.