Declarații controversate în campanie
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat miercuri, 11 februarie 2026, că Uniunea Europeană și Ucraina au „declarat un război deschis” împotriva Ungariei. Reacția lui Orbán a venit în urma publicării unui articol de către Politico, care detaliază un plan pentru o aderare accelerată a Ucrainei la UE, sugerând că aceasta ar putea obține un statut de membru parțial până în 2027. Orbán a caracterizat Politico ca fiind „oficiosul elitei de la Bruxelles”, acuzându-l de manipulare și denaturare a realității. „Acest plan ignoră voința poporului maghiar și este o tentativă de a înlătura guvernul meu prin orice mijloace necesare”, a afirmat Orbán într-o postare pe rețelele sociale.
Potrivit articolului din Politico, oficialii de la Bruxelles explorează un model de „aderare parțială” pentru Ucraina, care ar permite acesteia să devină membru parțial al UE înainte de a finaliza toate reformele necesare pentru a deveni membru cu drepturi depline. Orbán a subliniat că această abordare ar putea duce la o pierdere a dreptului de veto al Ungariei în cadrul UE, facilitând astfel o integrare mai rapidă a Ucrainei, fără a respecta voința poporului maghiar.
În plus, Orbán a avertizat că, în cazul în care Ucraina ar adera la UE, acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană într-un conflict direct, având în vedere tensiunile actuale dintre Kiev și Moscova. De asemenea, el a acuzat Bruxelles-ul că folosește criza din Ucraina pentru a diminua competențele și fondurile destinate statelor membre. Conform unor surse din cadrul UE, discuțiile privind aderarea Ucrainei includ și modalități de a contracara opoziția Ungariei, cum ar fi presiunea politică sau utilizarea unor instrumente procedurale interne.
Criticile aduse de Orbán nu se limitează doar la aspectele politice. Într-o declarație recentă, el a afirmat că Ucraina a devenit un „inamic” al Ungariei, invocând presiunile Kiev-ului pentru interzicerea importurilor de energie rusească în Europa. Această poziție reflectă o tensiune crescândă între Budapesta și Bruxelles, mai ales în contextul în care Orbán a avertizat că aderarea Ucrainei ar putea destabiliza Europa.
Pe de altă parte, liderul opoziției din Ungaria, Péter Magyar, a reacționat la declarațiile lui Orbán, susținând că guvernul său se pregătește să-l șantajeze prin divulgarea unor informații compromițătoare. Magyar a declarat că nu există „material compromițător” în videoclipurile care ar fi fost înregistrate în mod clandestin, dar această situație adaugă un alt strat de complexitate campaniei electorale din primăvara acestui an.
Într-un sondaj recent publicat, partidul de opoziție Tisza conduce cu 8 puncte procentuale față de Fidesz, partidul lui Orbán, ceea ce sugerează o schimbare potențială în peisajul politic din Ungaria. Aceasta ar putea influența și modul în care guvernul maghiar va aborda relațiile cu UE și Ucraina în viitor.
Pe parcursul acestor evenimente, se conturează tot mai mult o polarizare a opiniei publice în Ungaria, cu o parte din populație sprijinind categoric poziția lui Orbán, în timp ce alții critică retorica acestuia, considerând-o exagerată și dăunătoare pentru relațiile externe ale țării. O astfel de divizare ar putea avea implicații semnificative asupra viitorului politic și economic al Ungariei, mai ales în contextul viitoarelor alegeri.
În concluzie, declarațiile lui Viktor Orbán denotă o escaladare a tensiunilor între Ungaria, UE și Ucraina, în timp ce campania electorală se apropie.
Aceste evenimente sugerează că relațiile internaționale vor continua să fie un punct central în discuțiile politice din Ungaria, iar rezultatul alegerilor din aprilie ar putea influența semnificativ traiectoria politică a țării în următorii ani.